O parte din produsele petroliere contractate de Departamentul american al Apărării prin intermediul unor furnizori din Grecia şi din Turcia ar putea fi de origine rusă, în ciuda sancţiunilor occidentale, relevă o investigaţie a cotidianului The Washington Post (WP).

Produsele petroliere ruseşti interzise urmează un traseu ocolitor către un furnizor militar american. Înainte de a se îndrepta spre Grecia, transportul face un ocol de sute de kilometri până la o instalaţie de depozitare a petrolului din Turcia. După mai multe schimbări de proprietate, combustibilul este vândut apoi unei rafinării greceşti care deserveşte armata americană, potrivit cotidianului american.

Combustibilul rusesc este transportat din porturile ruseşti de la Marea Neagră – Novorossisk, Kavkaz, Taman, Tuapse – către Turcia prin strâmtoarea Bosfor Combustibilul nu mai este marcat ca fiind rusesc atunci când ajunge în Grecia. Acolo, combustibilul este rafinat şi amestecat într-o rezervă cumpărată în parte de armata americană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

După ce ţările occidentale au anunţat anul trecut interdicţii asupra petrolului rusesc, ca răspuns la invazia din Ucraina, o rafinărie grecească care deserveşte armata americană a acţionat rapid pentru a se adapta. În câteva luni, le-a spus investitorilor că a încetat să mai accepte petrolul interzis şi că a găsit în schimb alte surse.

Dar a existat un motiv pentru care petrolul rusesc, cel puţin pe hârtie, a putut fi eliminat atât de uşor din lanţul de aprovizionare, arată WP. Produsele petroliere care proveneau din Rusia au continuat să ajungă, de fapt, la rafinăria Motor Oil Hellas din Marea Egee, Grecia, a constatat investigaţia The Washington Post, care a analizat datele privind transportul maritim şi tranzacţiile comerciale.

Astfel, petrolul rusesc a urmat o nouă rută, la sute de kilometri distanţă, prin intermediul unei instalaţii de depozitare a petrolului din Turcia, un traseu ce a permis să fie ascunsă amprenta Rusiei, deoarece proprietatea produselor a trecut de mai multe ori de la un proprietar la altul înainte de a ajunge în Grecia.

Potrivit estimărilor WP, depozitul de la Dörtyol, Turcia, a primit pe mare 5,4 milioane de barili de păcură în ultimii doi ani, cantitate care, cu excepţia a 1,9 milioane de barili, a provenit din Rusia. De la intrarea în vigoare a sancţiunilor Uniunii Europene, în februarie, au fost livrate 2,7 milioane de barili de petrol rusesc către Dörtyol. În aceeaşi perioadă, 4,2 milioane de barili de păcură au fost transportate de la terminal către Motor Oil Hellas. Aceste transporturi reprezintă cel puţin 56% din toată păcura pe care rafinăria grecească a primit-o pe mare.

The Washington Post nu a putut preciza proporţia exactă a cantităţii de păcură de origine rusă prezentă în produsele achiziţionate de Pentagon. Pentru rafinarea acestor produse sunt folosite mai multe ingrediente care nu pot fi toate urmărite în timpul producţiei, arată publicaţia.

Se ştie însă că, din martie 2022, când Statele Unite au impus sancţiuni privind interzicerea petrolului rusesc, Pentagonul a încheiat noi contracte cu Motor Oil Hellas în valoare de aproape un miliard de dolari.

Între timp, aproximativ 69% din transporturile trimise către Dortoyl au fost de origine rusă, a raportat Post, citând datele Project on Government Oversight.

„În timp ce unele transporturi către Motor Oil Hellas ar putea respecta peisajul în evoluţie al sancţiunilor şi embargourilor, dinamica pune Pentagonul într-o poziţie incomodă: Pe de o parte, guvernul american trimite miliarde de dolari în armament în Ucraina pentru a se apăra împotriva invaziei preşedintelui rus Vladimir Putin, iar pe de altă parte, este posibil să cumpere produse care conţin combustibili fosili ruşi, principalul motor economic al maşinăriei de război ruseşti”, a declarat grupul de monitorizare.

Experţii spun că Rusia a zădărnicit probabil încercările Occidentului de a restrânge veniturile de război prin restricţionarea comerţului său cu produse energetice. Anul trecut, Moscova ar fi format o flotă secretă de „petroliere fantomă” pentru a ascunde originea petrolului său. Între timp, unii experţi spun că petrolul rusesc este probabil vândut cu mult peste plafonul de preţ de 60 de dolari pe baril impus de Occident, în parte datorită acestei flote-fantomă, precum şi a costurilor de transport maritim umflate care pot ascunde adevărata sumă plătită de clienţi, a scris Financial Times.

Pentagonul a declarat pentru WP că nu ştia despre originea rusă a produselor petroliere, deoarece responsabilitatea pentru respectarea sancţiunilor revine contractorilor, în special companiei Motor Oil Hellas. Agenţia însăşi nu dispune de instrumente pentru a controla furnizorii, a arătat Pentagonul.

În ceea ce o priveşte, rafinăria Motor Oil Hellas a declarat că societatea „nu cumpără, procesează sau comercializează petrol sau produse ruseşti” şi că „toate importurile sale sunt certificate ca fiind de origine nesancţionată”.

Departamentul Trezoreriei SUA a trimis, însă, solicitări către 30 de proprietari a aproximativ o sută de nave suspectate că transportă petrol rusesc contrar plafonului de preţ convenit de statele occidentale, reaminteşte WP.

#Departamentul Trezoreriei SUA #moscova #nave #petrol

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.