Grigore Vieru ar fi împlinit astăzi, 14 februarie, 87 de ani, însă din cauza trecerii în neființă a acestuia în anul 2009, îi sunt aduse omagii, fiind cunoscut ca un aprig unionist și iubitor de țară.

În cadrul ședinței operative a serviciilor Primăriei Chișinău, primarul Capitalei, Ion Ceban a declarat că, împreună cu mai mulți colegi pleacă astăzi la Iași unde vor participa la manifestările culturale dedicate zilei de naștere a poetului Grigore Vieru.

„Vom depune flori la bustul poetului din Parcul de cultură Capou, după care vom avea și o întrevedere cu primarul de Iași Mihai Chirica. Astăzi și la Chișinău, Primăria organizează evenimente culturale cu depuneri de flori și recital de poezie la bustul poetului din Parcul Ștefan cel Mare și Sfânt”.

Mai mult, Ion Ceban a menționat că, împreună cu familia lui Grigore Vieru își propun Crearea Centrului de Cultură (Muzeu) „Grigore Vieru”.

„Crearea Centrului are drept scop valorificarea operelor poteului, care a avut grijă să lase urmaşilor o zestre literară dintre cele mai preţioase. Muzeografia este un proces complex, cu un impact social şi cultural deosebit. Astfel, promovarea valorilor naționale prin organizarea de expoziții, diverse lecţii/lecturi și serate tematice sunt esențiale pentru perpetuarea operelor naționale. Păstrarea expoziției creației lui Grigore Vieru: volume de poezii, manuscrise, fotografii, volume de traduceri și critică literară pentru viitoarele generaţii este datoria societăţii şi a statului”.

Potrivit edilului, crearea Centrului de Cultură (Muzeu) „Grigore VIERU” este o oportunitate extraordinară de a aduce un omagiu poetului.

„Considerăm că acest Centru de Cultură (Muzeu) „Grigore VIERU” este cea mai potrivită şi cea mai progresistă formă de valorificare a moştenirii culturale şi de includere a acestuia în circuitul ştiinţific şi public. Recent a fost prezentată schița de proiect privind construcția muzeului „Grigore Vieru” și consultată inclusiv cu membrii familiei poetului”.

Proiectul urmează a fi implementat cu sprijinul oferit de partenerii din România, iar clădirea muzeului este amplasată la intersecția str. Alexei Mateevici și str. Mihai Eminescu și este un monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în 1995 în Registrul monumentelor de istorie și cultură al municipiului Chișinău.

Precizăm că, la 16 ianuarie 2009, Grigore Vieru a suferit un grav accident de circulație și a fost internat la Spitalul de Urgență din Chișinău. Grigore Vieru s-a aflat într-o stare critică cu politraumatism, traumatism cranio-cerebral închis, contuzie cerebrală, traumatism toracic închis, contuzia cordului și a plămânilor și contuzia organelor abdominale, având șanse minime de supraviețuire.

#Centru de Cultura #Grigore Vieru #poet

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot