Pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, inclusiv pentru implementarea votului prin corespondență, Comisiei Electorale Centrale (CEC) i-au fost alocate resurse financiare în valoare totală de 174,1 milioane de lei.

Potrivit datelor oficiale, cea mai mare parte a fondurilor – peste 109 milioane de lei (95%) – a fost direcționată către plata indemnizațiilor funcționarilor electorali, încadrați în consiliile și birourile electorale din țară și din străinătate. Informațiile se regăsesc în raportul cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, aprobat de CEC.

Banii au fost distribuiți astfel:

CEC – 34,4 milioane lei (19,8%): pentru salarii, servicii IT și telecomunicații, transport, logistică, protocol, traduceri și campania de informare.

Consiliile electorale și birourile secțiilor de votare – 114,8 milioane lei (65,9%): pentru activitatea a 37 de consilii de circumscripție și aproape 2.000 de birouri electorale din țară și străinătate.

Centrul de instruire continuă în domeniul electoral – 3 milioane lei (1,8%): pentru formarea funcționarilor electorali.

Ministerul Afacerilor Externe – 17,6 milioane lei (10,1%): pentru organizarea secțiilor de votare din afara țării.

Votul prin corespondență – 4,1 milioane lei (2,3%): pentru dezvoltarea sistemului informațional, imprimarea buletinelor, plicurilor și expedierea corespondenței.

În afara cheltuielilor cu indemnizațiile, fondurile au acoperit și servicii poștale, telecomunicații, transport, cazare pentru delegațiile străine, precum și achiziționarea combustibilului și a materialelor necesare pentru ziua alegerilor.

Votul prin corespondență

Pentru implementarea parțială a votului prin corespondență, CEC a distribuit surse financiare după cum urmează:

1,45 milioane de lei au fost alocate MAEIE, pentru activitatea birourilor electorale din străinătate implicate în procesul de expediere și recepționare a plicurilor cu voturi. Cea mai mare parte a acestor fonduri a fost direcționată către servicii poștale pentru trimiterea documentelor electorale către alegători.

150,8 mii lei au fost destinate Consiliului electoral pentru secțiile de votare din afara țării nr. 38, pentru plata indemnizațiilor funcționarilor implicați în gestionarea votului prin corespondență.

Alte 595,5 mii lei au fost cheltuite de CEC pentru dezvoltarea sistemului informațional de evidență a proceselor legate de votul prin corespondență, precum și pentru tipărirea buletinelor de vot, a plicurilor și autocolantelor speciale destinate acestui mecanism.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#alegeri #buget #CEC

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.