Un studiu arată că oamenii își revizuiesc în sus vârsta la care consideră că începe bătrânețea, odată cu înaintarea în vârstă. Cercetătorii de la Universitatea Humboldt din Berlin au analizat răspunsurile la întrebarea „La ce vârstă ai descrie pe cineva ca fiind bătrân?” din cadrul unui sondaj german privind îmbătrânirea, citat de The Guardian.

Rezultatele arată că, pentru cei născuți în 1931, bătrânețea începe la 74 de ani, iar pentru cei născuți în 1944, la 75 de ani. Percepțiile par să se stabilizeze, iar pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, își revizuiesc în sus vârsta considerată ca fiind mare.

„Aceasta ar putea avea legătură cu faptul că mulți oameni nu vor să fie bătrâni, astfel încât amână debutul bătrâneții”, a spus Wettstein, adăugând că acest lucru ar putea fi legat de stereotipurile legate de vârstă.

Expertul Caroline Abrahams a subliniat că este important să nu ne limităm activitățile și aspirațiile din cauza imaginii negative a bătrâneții.

Ce spun oamenii de știință

Echipa adaugă că, în timp ce percepția despre începutul bătrâneții a fost mai mare pentru femei decât pentru bărbați și mai mică pentru cei care aveau sănătate precară sau erau mai singuri, nici acești factori, nici nivelul de educație sau cât de bătrâni se simțeau participanții, nu au explicat pe deplin descoperirile lor.

Caroline Abrahams, directorul organizației de caritate Age UK, a declarat că este binecunoscut faptul că oamenii tind să judece „bătrânețea” ca însemnând cel puțin câțiva ani dincolo de vârsta cronologică, chiar și în anii lor 70 și 80, și că probabil reflectă imaginea negativă a „bătrâneții” în culturile occidentale.

În schimb, Abrahams a declarat că ideea că suntem „atât de bătrâni pe cât ne simțim” este mult mai suportabilă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Bătrânețea reprezintă o etapă a vieții caracterizată de o serie de schimbări fizice, emoționale și sociale. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, organismul nostru suferă transformări inevitabile, cum ar fi scăderea capacității fizice și a rezistenței, apariția unor afecțiuni cronice și modificări ale funcțiilor cognitive.

În același timp, bătrânețea poate aduce și beneficii, precum înțelepciunea acumulată de-a lungul anilor, experiența vieții și libertatea de a trăi într-un mod mai relaxat și mai centrat pe propria persoană. Cu toate acestea, este important să se ia în considerare nevoile și provocările specifice ale vârstei în procesul de îmbătrânire, iar societatea să ofere sprijin și respect adecvat persoanelor în vârstă, pentru a le permite să trăiască o viață cât mai activă și împlinită posibil.

#batranete #cercetari #oameni de stiinta #timp

Începând cu 1 septembrie, toate instituțiile de învățământ din raionul Căușeni au demarat procesul de alimentație a elevilor. Pentru al doilea an consecutiv, beneficiază de dejun gratuit atât copiii din clasele primare, cât și elevii din treapta gimnazială.

La Liceul Teoretic „Meșterul Manole” din satul Sălcuța sunt alimentați zilnic peste 360 de elevi. Fosta directoare a instituției, Liuba Pleșca, spune că alimentația copiilor a fost mereu o prioritate, iar meniurile sunt concepute astfel încât să fie diversificate, echilibrate și adaptate necesităților elevilor, transmite studio-l.online.

Cu rugăciunea „Tatăl nostru” înainte de masă, cei peste 360 de elevi ai Liceului Teoretic „Meșterul Manole” din Sălcuța merg zilnic la cantina școlii, în mai multe schimburi. Primii iau masa copiii din clasele primare, iar până în jurul orei 11:30 sunt alimentați și elevii din clasele gimnaziale.

Elena Gorban lucrează de opt ani în calitate de bucătăreasă. Femeia spune că, dacă anterior de alimentație gratuită beneficiau în principal copiii din clasele primare, din anul 2025 programul a fost extins și pentru elevii claselor a V-a – a IX-a. Meniul este diversificat, iar copiii par să plece mulțumiți și sătui de la masă.

Profesorii spun că o alimentație corectă și echilibrată este importantă nu doar pentru sănătatea copiilor, ci și pentru rezultatele lor la școală. Un elev bine alimentat poate fi mai atent la ore, are mai multă energie și poate asimila mai ușor informațiile noi.

Și elevii spun că merg cu plăcere la cantina școlii. Mulți dintre ei nu reușesc să ia micul dejun acasă, astfel că, până aproape de prânz, masa caldă oferită la școală este mai mult decât binevenită.

Alimentația gratuită în școli a fost extinsă la nivel național începând cu 1 septembrie 2025. Dacă anterior de acest program beneficiau, în principal, elevii din clasele primare, din anul de studii 2025–2026 au fost incluși și elevii claselor a V-a – a IX-a. Astfel, dejunul gratuit este oferit elevilor din clasele I–IX din instituțiile publice de învățământ.

În anul de studii 2026–2027, statul alocă 18 lei pe zi pentru alimentația gratuită a unui elev din clasele I–IX. Norma este cu 80 de bani mai mare decât în anul precedent, când pentru un dejun erau prevăzuți 17 lei și 20 de bani. Autoritățile locale pot însă suplimenta această sumă din bugetele proprii.