Un studiu arată că oamenii își revizuiesc în sus vârsta la care consideră că începe bătrânețea, odată cu înaintarea în vârstă. Cercetătorii de la Universitatea Humboldt din Berlin au analizat răspunsurile la întrebarea „La ce vârstă ai descrie pe cineva ca fiind bătrân?” din cadrul unui sondaj german privind îmbătrânirea, citat de The Guardian.

Rezultatele arată că, pentru cei născuți în 1931, bătrânețea începe la 74 de ani, iar pentru cei născuți în 1944, la 75 de ani. Percepțiile par să se stabilizeze, iar pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, își revizuiesc în sus vârsta considerată ca fiind mare.

„Aceasta ar putea avea legătură cu faptul că mulți oameni nu vor să fie bătrâni, astfel încât amână debutul bătrâneții”, a spus Wettstein, adăugând că acest lucru ar putea fi legat de stereotipurile legate de vârstă.

Expertul Caroline Abrahams a subliniat că este important să nu ne limităm activitățile și aspirațiile din cauza imaginii negative a bătrâneții.

Ce spun oamenii de știință

Echipa adaugă că, în timp ce percepția despre începutul bătrâneții a fost mai mare pentru femei decât pentru bărbați și mai mică pentru cei care aveau sănătate precară sau erau mai singuri, nici acești factori, nici nivelul de educație sau cât de bătrâni se simțeau participanții, nu au explicat pe deplin descoperirile lor.

Caroline Abrahams, directorul organizației de caritate Age UK, a declarat că este binecunoscut faptul că oamenii tind să judece „bătrânețea” ca însemnând cel puțin câțiva ani dincolo de vârsta cronologică, chiar și în anii lor 70 și 80, și că probabil reflectă imaginea negativă a „bătrâneții” în culturile occidentale.

În schimb, Abrahams a declarat că ideea că suntem „atât de bătrâni pe cât ne simțim” este mult mai suportabilă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Bătrânețea reprezintă o etapă a vieții caracterizată de o serie de schimbări fizice, emoționale și sociale. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, organismul nostru suferă transformări inevitabile, cum ar fi scăderea capacității fizice și a rezistenței, apariția unor afecțiuni cronice și modificări ale funcțiilor cognitive.

În același timp, bătrânețea poate aduce și beneficii, precum înțelepciunea acumulată de-a lungul anilor, experiența vieții și libertatea de a trăi într-un mod mai relaxat și mai centrat pe propria persoană. Cu toate acestea, este important să se ia în considerare nevoile și provocările specifice ale vârstei în procesul de îmbătrânire, iar societatea să ofere sprijin și respect adecvat persoanelor în vârstă, pentru a le permite să trăiască o viață cât mai activă și împlinită posibil.

#batranete #cercetari #oameni de stiinta #timp

Instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova au admis deja 2.433 de studenți străini în anul curent de studii, conform datelor preliminare furnizate de universități, anunță Ministerul Educației. Dintre aceștia, 1.469 au fost înscriși la programele de studii superioare de licență, iar 964 – la master. La această etapă, numărul tinerilor care aleg să studieze la universitățile din țară denotă o creștere, anul trecut fiind înmatriculați 2.311 studenți străini.

Tinerii provin din 31 de țări ale lumii, preponderent din România, Ucraina, India, Israel. În instituțiile noastre învață studenți și din țări precum Tunisia, SUA, China, Suedia, Turcia, Danemarca, Azerbaidjan ș.a.

Cei mai mulți studenți au fost admiși la Universitatea Liberă Internațională din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” și Universitatea de Stat din Moldova.

Tinerii au optat pentru programe de licență în domenii precum Științe sociale și comportamentale, Științe ale educației, Științe economice, Sănătate, Drept, Tehnologii ale informației și comunicațiilor, Medicină veterinară, Arhitectură și construcții, Inginerie și activități inginerești. Topul celor cinci specialități alese de studenții străini este format din: Psihologie, Drept, Medicină, Pedagogie preșcolară și Stomatologie.