UPDATE: Directorul, directorul adjunct al unui sanatoriu din orașul Vadul lui Vodă, dar și un intermediar, au fost reținuți de Centrul Național Anticorupție (CNA) și procurorii municipiului Chișinău, în urma a peste 50 de percheziții desfășurate pe întreg teritoriul țării. Cei trei sunt cercetați în mai multe dosare penale ce vizează corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea banilor publici. Este vorba de sanatoriul Speranța.

Potrivit anchetatorilor, instituția, aflată în subordinea Ministerului Muncii și finanțată din bugetul de stat, ar fi pus la punct o schemă prin care cerea sume între 10.000 și 40.000 de lei pentru a aranja licitațiile publice în favoarea unor agenți economici. De asemenea, s-au identificat cazuri în care banii încasați de la pacienți pentru tratamente balneare nu erau înregistrați oficial și erau folosiți în scopuri personale. În anchetă sunt vizați și 12 agenți economici.

Cele trei persoane reținute se află în custodia CNA pentru 72 de ore. Investigațiile continuă sub conducerea Procuraturii municipiului Chișinău.

Bani nedeclarați și licitații trucate la sanatoriul „Speranța” din Vadul lui Vodă. Trei persoane, reținute de CNA

Știrea inițială…

Ofițerii Centrului Național Anticorupție efectuează peste 50 de percheziții pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în mai multe cauze penale de corupție pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine cu folosirea situației de serviciu în procesul de achiziții publice.

Potrivit CNA, este vizată conducerea unui sanatoriu din țară și agenți economici. Alte informații, deocamdată, nu au fost oferite redacției noastre.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CNA #Moldova #Percheziții #sanatoriu

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.