Peste 40 de acțiuni de urmărire penală în 16 regiuni au fost desfășurate de Poliția Națională a Ucrainei. Este vorba de o anchetă ce vizează conducători actuali și foști ai centrelor teritoriale de recrutare, suspectați de îmbogățire ilicită și declararea falsă a averilor în valoare de aproape 92 de milioane de hrivne, scrie Unian.

Potrivit autorităților, în urma descinderilor au fost ridicate automobile, motociclete și sume importante de bani în valută națională și străină. De asemenea, au fost întocmite peste 150 de procese-verbale pentru contravenții legate de corupție.

Unul dintre cazurile investigate îl vizează pe șeful unui centru teritorial din Odesa, care, în perioada exercitării funcției, și-ar fi majorat semnificativ averea, acumulând bunuri în valoare de peste 45 de milioane de grivne.

Totodată, anchetatorii au identificat discrepanțe majore între averile declarate și cele reale în cazul altor funcționari. De exemplu, în cazul unui adjunct al șefului unui centru regional, diferența ar fi de circa 10 milioane de grivne, iar în cazul unui fost ofițer responsabil de recrutare – de aproximativ 6,6 milioane de grivne.

Autoritățile ucrainene anunță că sunt în desfășurare procedurile necesare pentru înaintarea oficială a acuzațiilor împotriva persoanelor vizate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#hrivne #Percheziții #Ucraina

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.