O schemă de evaziune fiscală în valoare de circa patru milioane de lei a fost deconspirată de oamenii legii. În perioada 2023-2024, mai multe companii din domeniul gazificării ar fi inclus în documentele contabile date denaturate privind veniturile și cheltuielile. Acestea nu au declarat integral veniturile obținute din încasările pentru efectuarea lucrărilor și conectarea consumatorilor finali la gaze naturale.

Astfel, la 17 august 2026, au fost efectuate percheziții la oficiile, domiciliile și mijloacele de transport ale factorilor de decizie ai mai multor entități din centrul și sudul Republicii Moldova.

În urma acțiunilor, oamenii legii au găsit și ridicat documente contabile, înscrisuri și alte materiale relevante, care urmează să fie examinate în vederea confirmării circumstanțelor și faptelor investigate. Acestea urmează a fi supuse verificărilor și analizei corespunzătoare în cadrul procedurilor legale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Investigațiile continuă în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor cauzei, timp în care persoanele beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

#companii #evaziune fiscala #gazificari #Percheziții

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.