Lotul național de Triatlon Forță DF al Republicii Moldova a obținut o performanță istorică la Campionatul Mondial pe probe, desfășurat la Roma, Italia. Sportivii moldoveni au câștigat numeroase medalii de aur, argint și bronz la toate categoriile de vârstă, iar mai mulți dintre ei au stabilit noi recorduri mondiale, demonstrând valoarea școlii sportive din țara noastră.

La categoria seniori, Dumitru Calmîc a devenit campion mondial la genuflexiuni, Vladimir Milciuc a cucerit aurul la împins culcat, iar Stanislav Reaboi s-a impus la îndreptări. Pe podium au urcat și Igor Fușcaliuc, vicecampion mondial la îndreptări, și Petru Balabanu, medaliat cu argint la genuflexiuni.

La juniori, titlul de campion mondial a fost obținut de Nichita Gumeniuc și Eugeniu Zastînceanu la genuflexiuni, iar Grigore Bunduchi a obținut bronzul la îndreptări.

„Categoria tineret a adus rezultate remarcabile, cu recorduri mondiale. Dorin Nistor a obținut aurul la genuflexiuni (125 kg) și la îndreptări (260 kg), stabilind cinci recorduri mondiale. Ivan Usturoi a devenit campion mondial la îndreptări (192,5 kg), cu un nou record mondial. Mihai Toma a câștigat aurul la împins culcat (145 kg) și la îndreptări (175 kg), stabilind patru recorduri mondiale. La feminin, Elena Bondarenco a devenit campioană mondială la genuflexiuni (80 kg) și la îndreptări (103 kg), cu două recorduri mondiale”, se menționează într-un comunicat de presă al Ministerului Educației și Cercetării.

La masters, Ruslan Matcovschi a devenit campion mondial la împins culcat, Eugeniu Tocaci la genuflexiuni, iar Victor Ciobanu la împins culcat. Lilian Cebanciuc a obținut argintul la îndreptări.

Ministerul Educației și Cercetării adresează felicitări sportivilor, antrenorilor și tuturor celor implicați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Campionat #Moldova #performanta #Roma #sportivi

Germania, Austria, Grecia, Danemarca și Țările de Jos vor să semneze în acest an acorduri cu țări terțe pentru a-i scoate din UE pe migranții extracomunitari fără rezidență legală, scrie hotnews.ro.

Anunțul a fost făcut vineri, în cadrul unei reuniuni găzduite de Danemarca, potrivit Reuters.

Țările în cauză, cunoscute ca Grupul celor Cinci, spun că au convenit asupra unor pași concreți pentru un acord cu o țară din afara UE privind centre de returnare. Nu au menționat numele statelor de la care se așteaptă să găzduiască astfel de centre.

„Dorim să ajungem la un acord cu țări terțe în acest an, care să permită înființarea de centre de returnare”, le-a declarat reporterilor ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, într-o conferință de presă la Copenhaga.

Grupul, care a organizat o serie de reuniuni în acest an, intenționează să se reunească la München, Germania, la sfârșitul lunii septembrie.

În iunie, Parlamentul European a aprobat o revizuire a politicii în sectorul migrației, care vizează accelerarea deportărilor și posibilitatea statelor membre de a înființa centre în străinătate, ceea ce, potrivit criticilor, ar putea slăbi garanțiile pentru solicitanții de azil.

„Riscuri considerabile pentru drepturile omului”

Consiliul Europei, un organism din afara UE care promovează drepturile omului, democrația și statul de drept pe întreg continentul, a declarat în iulie că astfel de centre de returnare prezintă „riscuri considerabile pentru drepturile omului”, iar alte câteva organizații au criticat, de asemenea, planul.

Secretarul general al Consiliului Danez pentru Refugiați, Charlotte Slente, a declarat că ar fi mai bine să fie implementat Pactul UE privind migrația și azilul, care se concentrează pe un control mai strict la frontieră, proceduri mai rapide de azil și returnare și sisteme digitale extinse pentru gestionarea cererilor de azil.

„Centrele de returnare se concentrează pe un număr mic de returnări, nu vor împiedica oamenii să adopte rute și mai periculoase și ar putea încălca drepturile fundamentale ale omului”, a declarat Slente.

Danemarca se așteaptă să fie gata să trimită migranți către centrul de returnare cel târziu în 2027, a declarat ministrul imigrației și integrării, Morten Bodskov.