În primele nouă luni ale anului 2025 au fost înregistrate 37 de incendii provocate de jocul copiilor cu focul, cele mai multe având loc în mediul rural. Potrivit IGSU, majoritatea cazurilor au fost înregistrate între orele 12:00 și 20:00, interval în care minorii nu sunt la școală sau se află nesupravegheați acasă.

„Cei mai mulți dintre copiii implicați sunt băieți, cu vârste cuprinse între 7 și 10 ani. Aceste date ne arată clar că există un profil de risc, iar activitățile campaniei naționale vor fi trasate și direcționate cu precizie către această categorie vulnerabilă”, transmite Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

În acest context, autoritățile au lansat astăzi, 22 octombrie, campania națională „Tu știi ce face acum copilul tău acasă?”. Specialiștii au subliniat importanța cooperării interinstituționale și implicarea activă a fiecărui adult în viața copilului, mai ales în perioadele de vacanță sau sărbători, când copiii petrec mai mult timp acasă, adesea fără supraveghere.

Totodată, oficialii au precizat că printr-un efort comun între instituții, școli, părinți și comunitate, copiii pot dobândi nu doar cunoștințe, ci și abilități concrete de prevenire și reacție în situații de risc sau urgență. În cadrul evenimentului, copiii au fost instruiți cum să reacționeze în caz de incendiu, cutremur sau alte situații excepționale, cum să apeleze corect Serviciile de Urgență 112 și ce informații trebuie să furnizeze operatorilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, au avut ocazia să învețe comportamente sigure, să participe la simulări practice și să afle cum își pot proteja propria viață și pe cea a celor din jur. La finalul activităților, elevii au asistat la un master-class susținut de pompieri, unde au fost instruiți cum să utilizeze un stingător de incendiu și au avut posibilitatea să exerseze în condiții realiste.

#copii #IGSU campanie #incendii #pompieri

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.