Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Pericolul altor pandemii! Unde se află și cât de sigure sunt laboratoarele care lucrează cu viruși de temut

26 Aug. 2021, 08:10
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
26 Aug. 2021, 08:10 // Life //  Realitatea.md

Este SARS-CoV-2 rezultatul unui accident în laborator? Oricare ar fi răspunsul, riscul apariţiei unor pandemii viitoare ca rezultat al cercetării agenţilor patogeni periculoşi este real, conform unei analize publicate de The Conversation. Institutul de Virologie Wuhan este doar unul dintre cele 59 de laboratoare de nivel maxim la nivel mondial care este în funcţiune, în construcţie sau este planificat să fie construit.

Cunoscute sub numele de laboratoare de nivel 4 (NC4), acestea ar trebui să fie proiectate şi construite astfel încât cercetătorii să poată lucra în siguranţă cu cei mai periculoşi agenţi patogeni ai planetei, cei care pot provoca boli grave.

Laboratoarele NC4 sunt situate în 23 de ţări. Cea mai mare concentraţie este în Europa, cu 25 de laboratoare. În America de Nord şi Asia sunt 14, respectiv, 13 laboratoare. Australia are patru şi Africa trei. La fel ca Institutul de Virologie Wuhan, trei sferturi din aceste laboratoare se află în centre urbane, potrivit AlephNews.

Cu o suprafaţă de 3.000 m2, Institutul de Virologie Wuhan este cel mai mare laborator NC4 din lume, dar în curând va fi depăşit de Facilitatea Naţională de Bio-Agro-Apărare de la Universitatea de Stat din Kansas, SUA. După finalizare, va avea peste 4.000 m2 de laboratoare NC4. Majoritatea celorlalte laboratoare sunt semnificativ mai mici, jumătate din cele 44 de laboratoare pentru care sunt disponibile date sunt mai mici de 200 m2.

Cât de sigure sunt laboratoarele de nivel 4?

Aproximativ 60% din laboratoarele CL4 guvernamentale de sănătate publică, în timp ce 20% sunt conduse de universităţi şi 20% de agenţii de bioapărare. Aceste laboratoare sunt utilizate fie pentru a diagnostica infecţii cu agenţi patogeni foarte letali şi transmisibili, fie pentru a efectua cercetări asupra acestor agenţi patogeni pentru a ne îmbunătăţi înţelegerea ştiinţifică a modului în care funcţionează şi pentru a dezvolta noi medicamente, vaccinuri şi teste.

Dar aceste laboratoare sunt departe de a fi considerate repere în cea ce priveşte biosecuritatea. Indicele global de securitate a sănătăţii, care evaluează dacă ţările au legislaţie, reglementări, organisme de supraveghere, politici şi instruire în domeniul biosecurităţii, este un indice revelator pentru acestă problemă. Indicele arată că doar un sfert din ţările cu laboratoare CL4 au obţinut un scor ridicat în materie de biosecuritate.

Apartenenţa la grupul internaţional de autorităţi de reglementare în domeniul biosecurităţii, unde autorităţile naţionale de reglementare împărtăşesc cele mai bune practici în acest domeniu, este un alt indicator. Doar 40% dintre ţările cu laboratoare NC4 sunt membre ale forumului: Australia, Canada, Franţa, Germania, Japonia, Singapore, Elveţia, Regatul Unit şi Statele Unite.

Unele țări sunt mai vulnerabile?

Majoritatea ţărilor cu laboratoare de nivel maxim nu reglementează cercetarea cu dublă utilizare, care se referă la experimentele efectuate în scopuri paşnice, dar care pot fi adaptate pentru a provoca daune prin creşterea capacităţii unui agent patogen de a provoca boli.

Trei dintre cele 23 de ţări cu laboratoare de nivel 4 de izolare (Australia, Canada şi Statele Unite) au politici naţionale de monitorizare a cercetării cu dublă utilizare. Cel puţin alte trei ţări (Germania, Elveţia şi Marea Britanie) au o anumită formă de supraveghere a cercetării cu dublă utilizare.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.