Este SARS-CoV-2 rezultatul unui accident în laborator? Oricare ar fi răspunsul, riscul apariţiei unor pandemii viitoare ca rezultat al cercetării agenţilor patogeni periculoşi este real, conform unei analize publicate de The Conversation. Institutul de Virologie Wuhan este doar unul dintre cele 59 de laboratoare de nivel maxim la nivel mondial care este în funcţiune, în construcţie sau este planificat să fie construit.

Cunoscute sub numele de laboratoare de nivel 4 (NC4), acestea ar trebui să fie proiectate şi construite astfel încât cercetătorii să poată lucra în siguranţă cu cei mai periculoşi agenţi patogeni ai planetei, cei care pot provoca boli grave.

Laboratoarele NC4 sunt situate în 23 de ţări. Cea mai mare concentraţie este în Europa, cu 25 de laboratoare. În America de Nord şi Asia sunt 14, respectiv, 13 laboratoare. Australia are patru şi Africa trei. La fel ca Institutul de Virologie Wuhan, trei sferturi din aceste laboratoare se află în centre urbane, potrivit AlephNews.

Cu o suprafaţă de 3.000 m2, Institutul de Virologie Wuhan este cel mai mare laborator NC4 din lume, dar în curând va fi depăşit de Facilitatea Naţională de Bio-Agro-Apărare de la Universitatea de Stat din Kansas, SUA. După finalizare, va avea peste 4.000 m2 de laboratoare NC4. Majoritatea celorlalte laboratoare sunt semnificativ mai mici, jumătate din cele 44 de laboratoare pentru care sunt disponibile date sunt mai mici de 200 m2.

Cât de sigure sunt laboratoarele de nivel 4?

Aproximativ 60% din laboratoarele CL4 guvernamentale de sănătate publică, în timp ce 20% sunt conduse de universităţi şi 20% de agenţii de bioapărare. Aceste laboratoare sunt utilizate fie pentru a diagnostica infecţii cu agenţi patogeni foarte letali şi transmisibili, fie pentru a efectua cercetări asupra acestor agenţi patogeni pentru a ne îmbunătăţi înţelegerea ştiinţifică a modului în care funcţionează şi pentru a dezvolta noi medicamente, vaccinuri şi teste.

Dar aceste laboratoare sunt departe de a fi considerate repere în cea ce priveşte biosecuritatea. Indicele global de securitate a sănătăţii, care evaluează dacă ţările au legislaţie, reglementări, organisme de supraveghere, politici şi instruire în domeniul biosecurităţii, este un indice revelator pentru acestă problemă. Indicele arată că doar un sfert din ţările cu laboratoare CL4 au obţinut un scor ridicat în materie de biosecuritate.

Apartenenţa la grupul internaţional de autorităţi de reglementare în domeniul biosecurităţii, unde autorităţile naţionale de reglementare împărtăşesc cele mai bune practici în acest domeniu, este un alt indicator. Doar 40% dintre ţările cu laboratoare NC4 sunt membre ale forumului: Australia, Canada, Franţa, Germania, Japonia, Singapore, Elveţia, Regatul Unit şi Statele Unite.

Unele țări sunt mai vulnerabile?

Majoritatea ţărilor cu laboratoare de nivel maxim nu reglementează cercetarea cu dublă utilizare, care se referă la experimentele efectuate în scopuri paşnice, dar care pot fi adaptate pentru a provoca daune prin creşterea capacităţii unui agent patogen de a provoca boli.

Trei dintre cele 23 de ţări cu laboratoare de nivel 4 de izolare (Australia, Canada şi Statele Unite) au politici naţionale de monitorizare a cercetării cu dublă utilizare. Cel puţin alte trei ţări (Germania, Elveţia şi Marea Britanie) au o anumită formă de supraveghere a cercetării cu dublă utilizare.