Fumatul pasiv reprezintă o amenințare constantă pentru sănătatea publică, deoarece expunerea la fumul de tutun poate avea consecințe grave asupra sănătății, inclusiv riscul crescut de boli respiratorii și cardiovasculare. Dacă o persoană care nu fumează se află în apropierea unui fumător sau trăiește într-un spațiu în care se fumează, este imposibil să evite impactul nociv al fumului de țigară asupra sănătății. Prin urmare, responsabilitatea de a-i proteja pe cei din jur revine fumătorului, iar cea mai sigură modalitate este să renunțe la fumat. Dacă acest lucru nu este posibil, este important ca persoana să fumeze în aer liber, la o distanță cât mai mare de alți oameni.

Fumatul pasiv poate fi de două tipuri: secundar și terțiar. Cel secundar implică toate situațiile în care o persoană nefumătoare inhalează fumul de la țigările altor persoane. Iar fumatul terțiar este atunci când o persoană nefumătoare intră în contact cu substanțele chimice rămase pe suprafețe după ce fumul de țigară s-a depus pe ele. Aici poate fi vorba de haine, mobilier, covoare și altele.

 De ce este considerat fumatul pasiv periculos?

Fumul de țigară conține particule de funingine care afectează plămânii, monoxid de carbon și peste 7000 de compuși organici nocivi. Astfel, se consideră că nu există un nivel sigur de expunere la fumatul pasiv. Numeroase studii arată că persoanele nefumătoare care trăiesc cu fumători au un risc crescut cu 20-30% de a dezvolta cancer pulmonar și accident vascular cerebral, și cu 25-30% de a suferi de cardiopatie ischemică.

În plus, expunerea la fumatul pasiv crește probabilitatea dezvoltării diabetului de tip 2. Statisticile arată că, din opt fumători care au murit din cauza bolilor asociate fumatului, există un nefumător care a murit din aceeași cauză, dar ca rezultat al expunerii la fumatul pasiv. Tot din cauza fumatului pasiv, femeile însărcinate pot avea o naștere prematură, iar dacă cel puțin unul dintre părinți fumează, există un risc crescut de apariție a sindromului morții subite la sugari. La copiii sub 18 ani, se înregistrează o creștere a riscului de astm și alte afecțiuni respiratorii, inclusiv bronșită și pneumonie, infecții ale urechii, boli cardiovasculare și cancer.

Care este impactul asupra aerului a aerosolului din produsele fără fum?

Cele mai dăunătoare substanțe din fumul de țigară se formează în timpul arderii tutunului. Cu cât temperatura este mai ridicată, cu atât se eliberează mai mulți compuși periculoși pentru sănătate. Astfel, fumul provenit de la țigările obișnuite și narghilea este cel mai nociv, iar emisiile provenite de la dispozitivele care livrează nicotină fără a arde tutunul nu sunt atât de dăunătoare.

Pentru a analiza influența dispozitivelor de încălzire a tutunului asupra calității aerului, oamenii de știință au efectuat un studiu prin care au demonstrat că nu există mari diferențe între aerul cu aerosol de la aceste dispozitive și aerul obișnuit dintr-un spațiu închis. Potrivit cercetării, nivelurile de nicotină și acetaldehidă în aer sunt ușor crescute, însă nu depășesc limita admisibilă a calității aerului.

Conform studiilor, concentrația de monoxid de carbon în aerosolul provenit de la dispozitivele de încălzire este de 150 de ori mai mică decât în fumul de țigară, particulele de funingine sunt de patru ori mai puține, iar nivelul de cancerigeni și alți compuși chimici periculoși este cu 12-75% mai scăzut.

Cum afectează fumatul terțiar pe cei care nu fumează

Atunci când se fumează într-un spațiu închis, fumul se ridică inițial, dar se răcește rapid și coboară. Astfel, particulele de funingine și substanțele chimice se așează treptat pe obiecte.

În plămânii persoanelor nefumătoare, aceste substanțe nu ajung, însă cercetările arată că ele pot reacționa cu substanțele din aer și se pot transforma în cancerigeni, care apoi intră în praf. Studiile de laborator au arătat că cancerigenii din praf afectează moleculele de ADN. În plus, cercetările pe animale indică faptul că aceste substanțe cresc riscul de apariție a cancerului. Totuși, nu au fost încă efectuate studii care să confirme că cancerigenii din praf pot provoca cancer și la oameni.

Cum să eviți daunele cauzate de fumatul pasiv

Studiile arată că persoanele care se află în spații în care se fumează nu pot evita expunerea la fumul de tutun, decât dacă părăsesc acel spațiu. Totodată, fumul de la o țigară rămâne în aer timp de două-trei ore, chiar și cu fereastra deschisă. Astfel, singura modalitate de a proteja nefumătorii este renunțarea la fumat. Dacă acest lucru nu este posibil, fumătorul trebuie să evite fumatul în casă și în mașină și să respecte prevederile legislației în acest sens.

În Republica Moldova,  de exemplu, Legea privind controlul tutunului interzice fumatul în toate spațiile publice închise şi semiînchise, inclusiv în locurile de uz comun, la locurile de muncă, în toate spațiile publice deschise administrate de instituţiile medico-sanitare, instituțiile de învățământ, autorităţile publice centrale şi locale, inclusiv pe teritoriile aferente. De asemenea, este interzis fumatul în parcurile de distracții şi pe terenurile de joacă pentru copii, pe stadioane, arene, în piețe, sub acoperișul stațiilor de transport public, în mijloacele de transport public şi în mijloacele de transport private în care se află minori. Potrivit datelor oficiale, anual, în țara noastră mor în jur de 5600 de persoane din cauza fumatului activ și pasiv.

Sursa: https://nordnews.md/pericolul-fumatului-pasiv-la-ce-riscuri-te-expui-daca-traiesti-cu-un-fumator/