Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    -0.0715%
  • USD
    18.3070
    -0.3682%
  • RUB
    0.2236
    0.1789%
  • RON
    3.7650
    -0.0558%
  • UAH
    0.4063
    -0.0984%

Toate știrile

20 noiembrie 2026

„Perla Mării”, restaurantul legendar din Letonia, care a strălucit în perioada sovietică, lăsat în paragină

02 Iun. 2025, 16:39
 // Categoria: În Lume // Autor:  Vlada Ciorici
02 Iun. 2025, 16:39 // În Lume //  Vlada Ciorici

Celebrul restaurant „Jūras pērle”, tradus în română ca „Perla Mării”, din stațiunea letonă Jūrmala, este cunoscut de aproape toată lumea și a fost, în perioada sovietică, unul dintre cele mai renumite localuri de pe litoralul Mării Baltice. Construit în 1965 după planurile arhitectului Josifs Goldenbergs – autor și al centrului comercial „Bērnu pasaule” din Riga – restaurantul impresiona prin designul modernist și dotările spectaculoase pentru acea vreme, transmite spoki.lv.

Un detaliu unic al localului era podeaua iluminată din sticlă, cu panouri produse într-o fabrică specializată și becuri aduse tocmai din Ciuvașia. Podeaua pulsa în ritmul muzicii, creând un efect vizual denumit „muzică de lumină” – o atracție tehnologică rarisimă în spațiul sovietic.

În 1969, „Perla Mării” a găzduit prima varietate profesionistă din URSS, devenind rapid un loc de referință pentru lumea artistică. Aici au urcat pe scenă artiști precum Laima Vaikule, care nu doar interpreta, ci și se ocupa de coregrafii, alegerea muzicienilor și crearea costumelor. Tot la „Perla Mării” au performat trupa „Sīpoli” cu Niks Matvejevs, Aino Bāliņa și celebrul compozitor Raimonds Pauls. Printre oaspeții de seamă s-au numărat nume sonore precum Alla Pugaciova, Vija Artmane, Valerijs Leontjevs și Boriss Moisejevs.

Barul era, de asemenea, o atracție în sine. Barmanul Kārlis Bilders a introdus în meniu 36 de cocktailuri alcoolice – un record în acea perioadă. Zigmunds Ivaninoks, un alt barman legendar, a pornit de la statutul de ucenic și a ajuns să fie premiat la concursuri internaționale.

Meniul localului era elaborat de cei mai buni bucătari ai Letoniei și aprobat într-o sesiune culinară specială. Chelnerii erau instruiți inclusiv de coregrafi de teatru și balet pentru a oferi o servire elegantă, cu mișcări precise și grațioase.

În 1988, restaurantul a fost scena unui incident violent, provocat de interlopul Ivan Haritonov, care, alături de complici înarmați cu cuțite, a atacat antrenorul de hochei Oļegs Znaroks. Mai multe persoane, inclusiv o chelneriță și câțiva artiști, au fost rănite. Haritonov a fost condamnat la 4,5 ani de închisoare.

De-a lungul anilor, clădirea a fost afectată de două incendii, iar în anul 2001, autoritățile din Jūrmala au decis demolarea structurii. Proiecte de restaurare și reconversie în hotel sau spațiu multifuncțional au fost lansate de-a lungul anilor, însă niciunul nu a fost dus la capăt.

Astăzi, fostul simbol al rafinamentului și distracției sovietice a ajuns în paragină, cu ruinele sale lăsate pradă uitării. În ciuda potențialului turistic și a valorii istorice, „Perla Mării” rămâne doar o amintire din vremurile în care Jūrmala era una dintre destinațiile preferate de elita artistică și politică a URSS.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 22:45
 // Categoria: Societate // Autor:  Ana Panaguța
19 Nov. 2026, 22:45 // Societate //  Ana Panaguța

Doar 49 de surse alternative de apă are Chișinăul în cazul unei eventuale crize care ar putea afecta alimentarea capitalei. Datele au fost confirmate de Primărie, iar situația a fost semnalată de șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Sergiu Diaconu în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8. Acesta susține că mai mulți operatori de apă nu și-au îndeplinit obligațiile legale de a menține surse alternative de alimentare.

Potrivit lui Diaconu, în contextul poluării râului Nistru, autoritățile au verificat capacitatea localităților de a asigura alimentarea cu apă din surse alternative. În urma verificărilor, s-a constatat că mai mulți operatori nu au răspuns nici după solicitări repetate.

„Am constatat, cu regret, că operatorii, inclusiv după trei apeluri pe care le-am făcut, în mare parte nu au răspuns. Sunt operatori care au răspuns imediat, sunt operatori care au răspuns după al doilea apel”, a declarat Sergiu Diaconu.

Acesta a atras atenția asupra situației din Chișinău, unde există aproximativ 49 de surse alternative de apă pentru un oraș cu circa un milion de locuitori.

Șeful Centrului Național de Management al Crizelor a precizat că Guvernul are pregătite planuri de intervenție pentru situații de urgență și că, la nevoie, resursele disponibile vor fi mobilizate pentru asigurarea serviciilor esențiale.

Totuși, Diaconu a subliniat că responsabilitatea primară pentru asigurarea surselor alternative de apă revine operatorilor, care dețin sau gestionează sonde și alte surse de apă subterană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!