Cetățenii Republicii Moldova care locuiesc legal în Irlanda își pot preschimba permisul de conducere moldovenesc cu unul irlandez fără să susțină din nou examenele teoretic și practic. Acordul dintre cele două țări a intrat în vigoare pe 24 iulie 2026.

Documentul a fost semnat la Dublin, la 8 aprilie 2026, de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Departamentul Transporturilor din Irlanda.

Potrivit acordului, persoanele care dețin un permis de conducere moldovenesc valabil și au reședința legală în Irlanda îl pot preschimba cu un permis irlandez echivalent, fără examen auto.

Măsura se aplică permiselor pentru categoriile B, BE, C, CE, C1, C1E, D, DE, D1, D1E și H (tractor), dacă acestea au fost obținute pentru prima dată începând cu 8 mai 2022.

Categoria B din permisul moldovenesc va fi preschimbată în Irlanda pentru categoriile B și W (tractor).

Există și câteva situații speciale. Dacă o categorie a fost obținută după 8 mai 2022, iar categoriile care au stat la baza obținerii acesteia au fost obținute înainte de această dată, autoritățile irlandeze vor accepta și aceste categorii la preschimbare.

De asemenea, persoanele care au susținut până la 8 mai 2022 examenul pe un vehicul cu transmisie mecanică, dar au obținut ulterior o categorie suplimentară pe un vehicul cu transmisie automată, vor primi pentru acea categorie un permis cu mențiunea „automatic transmission”.

Acordul nu se aplică permiselor moldovenești obținute anterior prin schimbarea unor permise emise de țări cu care Irlanda nu are acorduri de preschimbare. De asemenea, nu pot fi preschimbate permisele provizorii moldovenești și nici permisele irlandeze pentru învățarea conducerii, cunoscute drept „learner permits”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#agentia servicii publice #Irlanda #moldoveni #permise ce conducere

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.