Persoana care a convins-o pe Spătaru să scrie denunțul la CNA împotriva lui Șor: „El a fost cel care m-a susținut”

Președinta Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, care a investigat sub acoperire, împreună cu organele de anchetă, finanțarea ilegală a partidelor politice din Moldova de către grupul infracțional condus de politicianul fugar Ilan Șor, susține că persoana care a ajutat-o și care a susținut-o să scrie denunțul către Centrul Național Anticorupție (CNA), este fostul său coleg, liderul Platformei „Demnitate și Adevăr” (DA), Dinu Plîngău. Declarația a fost făcută joi, 28 septembrie curent, într-un interviu pentru NewsMaker.md.

„Vreau ca toată lumea să cunoască, pentru că nu am ce ascunde. Noi am încercat să conlucrăm cu colegii din Platforma DA. Persoana, despre care s-a vorbit încă în Parlament, care m-a încurajat să depun prima cere la CNA privind tentativele lui Nesterovschi de a mă cumpăra, a fost fostul meu coleg Dinu Plângău. El m-a ajutat să întocmesc denunțul, el mi l-a expediat pe poșta electronică și eu l-am semnat. El a cunoscut despre asta”, a declarat Arina Spătaru.

Mai mult, Spătaru susține că tot Plângău a fost cel care a vorbit inițial cu șeful CNA, Iulian Rusu, despre faptul că deputatul transfug Alexandr Nesterovschi, reținut între timp în acest dosar, încearcă să o mituiască.

„El mi-a promis că mă va ajuta să închei un contract cu avocații, pentru că i-am spus atunci că eu nu am încredere în organele noastre de drept, că sunt sigură că în toate structurile sunt oameni corupți și că pot fi oamenii lui Șor. El a fost cel care m-a susținut, care mi-a spus: „hai să ne adresăm”. S-a oferit să vorbească cu Iulian Rusu, pe care a zis că îl cunoaște, și că o să se străduiască să facă în așa fel încât nimeni să nu afle. Dinu este acea persoană care m-a susținut, care mi-a promis sprijin dacă ceva nu se va primi, pentru că înțelegeam foarte bine la ce mergem”, a mai declarat Arina Spătaru.

La puțin timp după aceea, spune politiciana, mai exact pe 14 aprilie, ar fi fost vizitată la atelierul său din Bălți de ofițerii CNA.

„Ne-am încuiat, toată lumea fost eliberată. Am dat toate declarațiile necesare și am semnat toate actele. Atunci ei mi-au dat utilaj special, pentru că seara la mine trebuia să vină Nesterovschi cu telefonul Bria, de pe care am vorbit direct cu Șor. Totul este documentat, am parcurs toate etapele corect”, a conchis fosta deputată.

Sursa citată l-a contactat pentru un comentariu pe liderul Platformei DA, Dinu Plîngău. Până la publicarea materialului, însă, nu a primit un răspuns.

#foști colegi #ALDE #PA #Arina Spataru #Dinu Plingau #Ilan Șor #Platforma DA #CNA

Tot mai mulți tineri din Generația Z (vârsta între 11-28 de ani) adoptă un nou comportament în ceea ce privește convorbirile telefonice: nu mai răspund cu tradiționalul „alo” sau altă formulă de salut. În schimb, aceștia ridică receptorul – sau acceptă apelul – și așteaptă în tăcere ca persoana care a inițiat apelul să înceapă conversația, scrie Cancan.md.

Fenomenul a fost remarcat de mai mulți profesioniști din domeniul resurselor umane, care spun că în cadrul apelurilor programate, tinerii candidați Gen Z nu mai simt nevoia să salute atunci când răspund. Această schimbare aparent minoră de etichetă a declanșat un val de reacții online, în special din partea celor care au crescut într-o cultură a apelurilor telefonice mai formale.

Explicațiile tinerilor sunt diverse. Unii susțin că această atitudine este o formă de protecție împotriva apelurilor spam, roboților telefonici sau tentativelor de fraudă. În mod frecvent, sistemele automate se activează doar după ce interlocutorul uman rostește „alo” – astfel, tăcerea devine un filtru eficient.

Alții invocă teama tot mai prezentă că vocea lor ar putea fi înregistrată și folosită ulterior în scopuri frauduloase. Anumiți experți în securitate cibernetică au atras atenția că există riscul ca înregistrări vocale să fie folosite pentru clonare vocală sau în atacuri de tip „deepfake”.

Pe lângă temerile legate de securitate, există și o dimensiune culturală și generațională. Generația Z, crescută într-o eră digitală dominată de mesaje text și comunicare asincronă, privește apelurile telefonice ca pe o formă invazivă de contact. În acest context, ei consideră firesc ca cel care inițiază apelul să își asume responsabilitatea de a-l deschide.

Această practică generează confuzie în rândul celor mai în vârstă, pentru care formula „alo” este încă o convenție de bază. Mulți o percep ca pe un minim gest de politețe, iar absența acestuia este interpretată drept neglijență sau lipsă de bună creștere.

Cu toate acestea, specialiștii în comunicare subliniază că eticheta telefonică, asemenea altor norme sociale, este în continuă evoluție. În fond, cuvântul „alo” însuși a fost popularizat abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, la recomandarea lui Thomas Edison, odată cu extinderea utilizării telefonului.

În era telefoanelor fixe, fără identificator de apel, era firesc să începi cu un salut și o prezentare. Astăzi, însă, majoritatea apelurilor se desfășoară pe dispozitive mobile personale, între interlocutori cunoscuți, ceea ce reduce nevoia formalităților.

Un alt factor care contribuie la schimbare este faptul că tinerii, în special cei sub 25 de ani, preferă să evite interacțiunile vocale spontane. Studiile recente arată că mulți consideră apelurile telefonice stresante, preferând să comunice prin mesaje scrise, unde au timp să își formuleze răspunsurile.

Chiar și în mediul profesional, tot mai multe discuții se mută pe platforme precum Slack, Teams sau e-mail, iar apelurile devin planificate și rare. În acest context, regulile vechi par tot mai puțin relevante pentru noile generații.

Unii psihologi consideră că această schimbare reflectă o adaptare firească la noile realități tehnologice și sociale. Alții, însă, avertizează că evitarea contactului direct și a exprimării verbale ar putea duce la erodarea abilităților de comunicare interpersonală.