Persoanele născute pe teritoriul Republicii Moldova, dar care nu au fost luate la evidență în calitate de cetățeni moldoveni sunt în drept să depună cerere pentru a le fi recunoscută cetățenia, chiar dacă sunt cetățeni ai altor state și își au domiciliul peste hotare, transmite IPN.

Doar în primele trei luni ale anului curent, 1 721 de persoane născute pe teritoriul Moldovei au fost recunoscute cetățeni moldoveni.

Potrivit sursei citate, cererea privind recunoașterea cetățeniei Republicii Moldova se adresează Agenției Servicii Publice (ASP) și se depune personal sau prin mandatar, ultimul dispunând de procură autentificată în modul stabilit de actele normative. Într-un răspuns la o solicitare depusă de colegii de la IPN, ASP a precizat că la depunerea cererii pentru eliberarea actelor de identitate se stabilește statutul juridic al persoanei, identitatea, domiciliul sau reședința temporară a solicitantului.

Solicitanții vor prezenta la ASP actul de identitate, în cazul deținerii acestuia, precum și documentele de stare civilă care fac dovada nașterii pe teritoriul Republicii Moldova, eliberate de autoritățile competente ale Republicii Moldova. În cazul schimbării datelor personal, vor prezenta și documentele de stare civilă ce atestă schimbarea datelor personale. Pentru persoanele reprezentate sunt necesare documentele ce atestă dreptul de reprezentare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De menționat că în ultimii trei ani, cel mai mare număr de persoane născute pe teritoriul țării noastre care au fost recunoscute cetățeni moldoveni s-a înregistrat în anul 2022. Atunci au fost 7 554 de persoane au fost recunoscute cetățeni ai Republici Moldova, în comparație cu 3 729 în anul 2020 și 5 835 – în anul 2021. În 2023 au fost recunoscute cetățeni moldoveni 4 143 de persoane.

#cetățenie moldovenească #naștere #persoane a altor state #recunoastere

Un beci istoric ar putea deveni atracție turistică în orașul Leova, după ce a fost descoperit în timpul lucrărilor de reconstrucție a trotuarelor. Intrarea în construcția subterană va fi conservată, iar pavajul va fi montat pe o placă provizorie din beton, astfel încât spațiul să poată fi păstrat și pus ulterior în valoare.

Anunțul a fost făcut sâmbătă, 7 noiembrie, de primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean. Edilul a precizat că, după coordonarea cu Agenția Națională Arheologică, locul ar putea fi amenajat pentru a deveni un nou obiectiv turistic al orașului.

Menționăm că nu este prima descoperire de acest fel în Leova. Anul trecut, o altă construcție subterană a fost identificată în zona centrală a orașului, după prăbușirea unei plăci de beton în apropierea Casei de Cultură. La fața locului, specialiștii Agenției Naționale Arheologice au constatat că este vorba despre o pivniță boltită, construită din cărămidă, cu o vechime de peste 150 de ani.

Construcția include, pe lângă încăperea principală, o galerie descendentă care duce spre un nivel inferior. Potrivit arheologilor, structura este specifică pivnițelor și cramelor folosite în trecut pentru păstrarea alimentelor sau a butoaielor cu vin.