În inima pitorească a satului Beșalma, în data de 27 mai 1933, s-a născut un om cu o viață plină de realizări remarcabile – Dmitrii Caracioban, poet, scriitor, autorul primelor filme găgăuze. Mama lui Dmitrii, Anna, cunoștea cinci limbi, iar tatăl său, Nikolai, era un virtuoz al violei. Timp de trei ani, Dmitrii a învățat la școala românească, după care a absolvit trei clase în perioada sovietică.

Dmitrii era pasionat de pictură și scris. În 1959, el a publicat operele sale în cartea Bucaktan seslar (Vocea Bugeacului). Tot în acel an, Caracioban a devenit profesor la școala din Beșalma, unde preda limba găgăuză. Primul său onorariu, Dmitrii Caracioban l-a cheltuit pentru a-și cumpăra o cameră de filmat. Așa a început cariera sa în cinematografie. A creat filme precum „Povești găgăuze” și „Beșalma ieri și azi”, realizat de Dmitrii Caracioban, a obținut locul doi la concursul organizat de Casa de Film de la Chișinău.

Dmitrii Caracioban deseori mergea la bibliotecile din Rusia, pentru a aduce în satul natal documente și cărți despre poporul găgăuz. Astfel a fost creat primul muzeu al găgăuzilor în lume – Muzeul de Istorie și Etnografie din Beșalma.

El a lăsat un patrimoniu imens: peste 50 de tablouri, peste 60 de sculpturi, peste 40 de filme artistice și documentare, a lansat 12 volume de poezii, povestiri și piese.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#Dmitrii Caracioban #Gagauzia #personalitate

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.