Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că a fost citat greșit de publicația The New York Times într-un interviu recent, în care ar fi spus că președintele Vladimir Putin va câștiga alegerile de anul viitor cu mai mult de 90% din voturi, relatează Sky News.

El a fost citat spunând, de asemenea, că sistemul politic al Rusiei „nu este cu adevărat democrație, ci o birocrație costisitoare”. Alegerile vor avea loc în Rusia în septembrie, iar Vladimir Putin așteaptă să rămână în funcție după ce singurul său opozant, Alexei Navalnîi, a fost condamnat săptămâna trecută pentru încă 19 ani de închisoare pentru extremism.

Comentariile lui Peskov au fost discutate pe scară largă pe rețelele de socializare, unii utilizatori sugerând că ele reprezintă o dovadă a manipulării alegerilor.
Acum Peskov neagă aceste declarații și a precizat pentru agenția de presă TASS că a fost interpretat greșit.

„Nu, nu am spus asta, acest lucru a fost interpretat în mod absolut incorect de către autorul acestui articol”, a spus el.

Purtătorul de cuvânt al lui Putin a încercat să-și clarifice comentariile spunând că „nivelul de consolidare a societății în jurul președintelui este absolut fără precedent și chiar și acum se poate spune cu încredere că, dacă Putin va fi nominalizat, va fi reales cu un avantaj imens fără nicio îndoială”. „Dar alegerile sunt o democrație, însuși președintele a vorbit despre asta în discursul său”, a adăugat el.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.