Trei loturi de produse alimentare de import, care prezentau neconformități privind conținutul de acizi grași trans și care pot constitui un risc pentru consumatori, au fost depistate de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

În acest sens, ANSA a prelevat probe conform programelor de control, iar în urma analizelor efectuate de Centrul Național Sănătatea Animalelor, Plantelor și Siguranța Alimentelor s-a constatat depășirea gravă a valorilor maxime admisibile pentru acizii grași trans în produse precum:

preparat alimentar cu conținut de proteină și grăsimi, cheddarizat – 304 kg;
preparat alimentar cu conținut de proteină și grăsimi cu pastă semitare, cheddarizat – 645 kg;
preparat alimentar cu conținut de proteină și grăsimi cu pastă moale, cheddarizat – 541 kg.

Totodată, în urma controalelor efectuate, loturile de produse au fost restricționate oficial, fiind interzisă orice formă de manipulare, distribuire sau comercializare a acestora, iar operatorul economic urmează să decidă asupra aplicării metodei de returnare sau nimicire a acestora, conform legislației în vigoare.

Potrivit ANSA, produsele nu au fost admise pe piață și nu au ajuns la consumatori.

Depășirea nivelului admis al acizilor grași trans poate apărea ca urmare a utilizării unor materii prime necorespunzătoare, a proceselor tehnologice neconforme sau a nerespectării standardelor de calitate și siguranță alimentară în procesul de producere.

Conform Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), aportul de acizi grași trans trebuie să fie cât mai scăzut posibil în cadrul unei alimentații echilibrate.

De asemenea, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă ca aportul de acizi grași trans să nu depășească 1% din aportul zilnic de energie, ceea ce înseamnă aproximativ 2,2 grame pe zi pentru o dietă de 2000 kcal.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acizi grași trans #ANSA #produse de import #siguranță alimentară

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.