Peste 1 800 de obiective de patrimoniu cultural-istoric au fost inventariate și incluse în proiecte de restaurare și valorificare pe ambele maluri ale Nistrului, datorită sprijinului Uniunii Europene și al PNUD Moldova, transmite MOLDPRES.

Coordonatorul proiectului, Andrei Chistol, a declarat că, „împreună cu colegii de la EU și UNDP Moldova am realizat acțiuni ample de inventariere, restaurare și promovare a patrimoniului istoric și arhitectural, demonstrând că acesta poate fi o resursă valoroasă pentru viitor”.

Printre rezultatele obținute se numără: inventarierea a 1 818 obiective de patrimoniu, dintre care 1 058 pe malul drept și 810 pe malul stâng al Nistrului; organizarea unui concurs național de restaurare, cu 248 de propuneri, dintre care 12 au fost selectate prin vot public; proiecte emblematice precum restaurarea Cetății Tighina (Bender) și a Circului din Chișinău, finanțate cu un buget de 3,6 milioane de euro oferit de UE; creșterea numărului de vizitatori la Cetatea Tighina de la 26 000 în 2022 la peste 42 000 în 2024, demonstrând impactul direct asupra turismului local.

Proiecte în derulare (valori de până la 72 000 euro fiecare):

Mănăstirea Rupestră Țîpova, Rezina – unul dintre cele mai vechi ansambluri monahale săpate în stâncă din Europa de Est;
Turnul Clopotniței din Vadul lui Rașcov, Șoldănești – restaurarea unei piese istorice medievale;
Ruinele Marii Sinagogi din Rașcov – conservarea Minorei și a Aron Codeș-ului;
Fațada Băncii de Economii și Trezoreriei din Tighina (Bender) – clădire interbelică emblematică pentru arhitectură.

„Aceste proiecte contribuie nu doar la păstrarea identității culturale comune, ci și la dezvoltarea turismului durabil și la construirea încrederii între comunități. Patrimoniul cultural nu este doar moștenire a trecutului, ci și resursă pentru viitor”, a adăugat secretarul de stat al Ministerului Culturii, Andrei Chistol, potrivit sursei citate.

Inițiativele fac parte din Programul de Consolidare a Măsurilor de Încredere, care transformă patrimoniul cultural într-o punte de dialog și colaborare între comunități.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Moldova #obiective de patrimoniu #restaurare

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.