Peste 10.000 de persoane și-au găsit un loc de muncă de la începutul anului 2025, prin intermediul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Printre acestea se numără 3463 șomeri (34,6%) și 244 șomeri-zilieri sau șomeri angajați pe perioadă determinată până la 3 luni.

„Rezultatele obținute de ANOFM arată că eforturile noastre constante de îmbunătățire a serviciilor de ocupare pentru cetățeni dau rezultate. Fiecare persoană care își găsește un loc de muncă aduce mai multă stabilitate în familie și contribuie la dezvoltarea economică a țării. Ne propunem să extindem aceste oportunități și să ajutăm tot mai mulți cetățeni să-și construiască un viitor sigur acasă, în Republica Moldova”, a declarat ministrul muncii și protrecției sociale, Alexei Buzu.

Astfel, din cele 10004 persoane plasate în câmpul muncii, 4389 sunt femei, 1655 persoane cu vârsta 55 ani și peste, 132 de persoane cu dizabilități, 61 migranți reveniți de peste hotare și 34 de etnie romă.

„Din cei 3463 șomeri plasați în câmpul muncii, 1845 sunt femei (53,3%), 2199 de locuitori din mediul rural (63,5%), 1024 de tineri între 16 și 35 de ani (29,6%), 581 persoane cu vârsta de 55-63 ani (16,8%), 132 de persoane cu dizabilități (3,8%), 58 migranți reveniți de peste hotare (1,7%) și 34 romi.

Aceste persoane s-au angajat în diverse domenii economice, precum: 35,7% – alte activități de servicii colective, sociale și personale; 15,2% – agricultură; 10,5% – industrie; 11,5% – comerț cu ridicata și cu amănuntul; 10,1% – construcții; 4,6% – administrație publică; 3,6% – sănătate și asistență socială și învățământ; 2,8% – învățământ; 1,4% – transporturi, depozitare și comunicații şi altele”, se arată în comunicatul emis de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În anul 2024, 16 699 de persoane au fost ajutate de ANOFM să-și găsească un loc de muncă.

#2025 #ANOFM #locuri de munca #persoane

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.