Persoanele care se asigură în mod individual mai au la dispoziție zece zile pentru a achita cu facilități prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) în sumă fixă pentru anul 2024.

Astfel, până pe 31 martie inclusiv, cetățenii care sunt obligați să achite prima de asigurare în sumă fixă plătesc de la 1.014 lei până la 4.056 lei, în funcție de categoria din care fac parte.

„Valoarea integrală a primei de asigurare în sumă fixă pentru anul 2024 este de 12.636 de lei. Această sumă va fi achitată de cei care nu se vor asigura în mod individual în termenul stabilit de legislație – până pe 31 martie.

Prima în sumă fixă poate fi achitată prin intermediul Serviciului guvernamental de plăţi electronice MPay. Cei care nu pot achita online au posibilitatea să se adreseze la oficiile poştale, băncile comerciale și să plătească prima prin MPay sau prin intermediul terminalelor de plată ori se pot adresa la serviciile teritoriale relaţii cu beneficiarii ale CNAM.

Statutul de persoană asigurată în mod individual este acordat de Compania Națională de Asigurări în Medicină din data achitării primei în sumă fixă şi e valabil până pe 31 ianuarie 2025”, informează CNAM.

Până în prezent, peste 100 de mii de cetățeni au achitat prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă pentru anul 2024.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Persoanele care au întrebări legate de achitarea primei de asigurare în sumă fixă pot apela Serviciul telefonic Info CNAM – 0 800 99999 (apel gratuit atât de pe telefon fix, cât și mobil).

#asigurare medicală #CNAM #termen limita

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.