În Republica Moldova, 135 de localități nu au în prezent nicio legătură prin transport public cu centrul raional. După finalizarea reformei administrației publice locale, autoritățile intenționează să oblige primăriile să asigure conexiunea acestor sate, chiar și în cazurile în care rutele nu sunt rentabile din punct de vedere economic. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, transmite IPN.

„Sunt 135 de localități unde nu există transport care să facă legătura cu centrul raional din totalul 1682. Noi suntem în așteptarea deciziei finale a Parlamentului când vom ști exact câte primării avem. Noi venim cu obligativitatea pentru administrația publică locală de a interconecta toate localitățile”, a declarat Vladimir Bolea în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RealitateaTV.

Potrivit vicepremierului, după ce va fi stabilit numărul final al primăriilor în urma reformei APL, primăriile din localitățile fără transport public vor avea obligația de a asigura cel puțin o cursă pe săptămână, chiar dacă aceasta nu va fi profitabilă din punct de vedere economic.

„Chiar și un sat mic cu 400-500 de locuitori, evident el nu va putea genera un număr mare de pasageri ca acea cursă să fie profitabilă, dar obligatoriu trebuie să existe transport o dată sau de două ori pe săptămână. Trebuie să existe legătura dintre sat, capitala de comună și centrul administrativ, adică orașul”, a mai spus ministrul.

Potrivit lui, transportul public de persoane trebuie tratat ca un serviciu social, și nu exclusiv ca o activitate comercială. „Transportul public de persoane este un serviciu social. Când avem o activitate comercială lumea este axată pe profit. Iar rutele constituite până acum sunt strict comerciale, de asta avem localități care n-au transport. De aceea, aceste rute trebuie create de administrația publică locală”, a mai spus Vladimir Bolea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#localitati #reforma administrației publice locale #transport public #Vladimir Bolea

Ministrul Culturii, Dan Suruceanu, a efectuat o vizită în raionul Rezina, unde a discutat despre obiectivele de patrimoniu din Țipova și Saharna, precum și despre proiectele de conservare, amenajare și valorificare a zonei.

La Țipova, ministrul a examinat lucrările realizate pentru îmbunătățirea și amenajarea căilor de acces către Mănăstirea Rupestră, proiect aflat în etapa finală de implementare. În cadrul vizitei au fost abordate aspecte privind siguranța traseelor, semnalizarea obiectivului și soluțiile pentru o mai bună promovare a patrimoniului cultural și natural al zonei în rândul vizitatorilor.

Totodată, a fost discutată perspectiva dezvoltării unui muzeu de etnografie și istorie în satul Țipova, în cooperare cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și autoritățile locale.

„Mănăstirea Rupestră din Țipova se numără printre cele patru obiective de patrimoniu de pe ambele maluri ale Nistrului selectate în 2024 pentru lucrări de restaurare și conservare în cadrul Programului „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat cu sprijinul Uniunii Europene și PNUD Moldova. Proiectul ,,Amenajarea scărilor de acces spre Mănăstirea rupestră din cadrul Complexului muzeal Rezervația Peisagistică „Ţipova-Saharna” a intrat în etapa de implementare. Inițiativa contribuie la protejarea și promovarea patrimoniului cultural al Complexului Muzeal „Ţipova-Saharna”, secție a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Astfel, datorită acestui proiect, vizitatorii vor avea acces mai sigur la monumentele istorice și naturale din zonă.

Unul dintre principiile care au stat la baza intervenției a fost păstrarea autenticității monumentului și respectarea urmelor istorice existente. Scările originale, construite de călugări la începutul secolului al XIX-lea, erau realizate din piatră spartă și reprezintă o mărturie valoroasă a ingeniozității și efortului depus de comunitatea mănăstirii pentru amenajarea accesului între biserica de pe platou și bisericile rupestre.

Din cauza dificultății de a identifica și procura piatră cu caracteristici similare celei utilizate inițial, restaurarea integrală a scărilor din același material nu a fost posibilă. În acest context, s-a optat pentru o soluție temporară, care îmbină necesitatea conservării patrimoniului cu asigurarea unui acces sigur pentru vizitatori. Secțiunile scărilor sunt realizate din lemn masiv de stejar. Montarea lor permite, totodată, conservarea și punerea în valoare a porțiunilor autentice ale vechilor scări din piatră, care vor putea fi observate de vizitatori, ca mărturii ale modului în care era amenajat accesul către mănăstirea rupestră acum două secole”, se arată în comunicatul emis de Ministerul Culturii.

De asemenea, Dan Suruceanu a vizitat Mănăstirea „Sfânta Treime” din Saharna, unul dintre cele mai cunoscute centre de pelerinaj din Republica Moldova și un obiectiv important pentru turismul cultural-religios.

Pornind de la potențialul celor două zone, ministrul a discutat despre promovarea comună a obiectivelor din Saharna și Țipova, precum și despre posibilitatea dezvoltării unui traseu cultural-turistic care să le conecteze. O astfel de abordare ar permite o valorificare mai bună a patrimoniului cultural și natural și le-ar oferi vizitatorilor un parcurs mai clar și mai bine organizat.