Peste 163 de mii de persoane au beneficiat de medicamente și dispozitive medicale compensate, prescrise în luna iulie curent, prin intermediul Sistemului informațional automatizat “eRețeta”. În context, Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) a transferat farmaciilor contractate peste 104 milioane de lei, cu aproximativ 7,1 milioane de lei mai mult comparativ cu luna iulie 2024.

Circa 97 de milioane de lei au fost alocați pentru medicamente compensate. Cei mai mulți bani au fost direcționați pentru tratamentul bolilor aparatului circulator – peste 48 de milioane de lei pentru cca 116 mii de pacienți.

„Costul mediu al preparatelor compensate per beneficiar a fost de 639 de lei. În perioada menționată, cel mai costisitor tratament cu medicamente compensate a fost înregistrat pentru bolile pielii si țesutului celular subcutanat, înregistrând un cost mediu de peste 1.105 de lei per pacient”, informează CNAM.

De dispozitive medicale compensate au beneficiat circa 24 de mii de persoane, iar suma alocată pentru aceste produse a fost de peste șapte milioane de lei.

Potrivit datelor generate de Sistemul informațional automatizat „eRețeta pentru medicamente și dispozitive medicale compensate”, în luna iulie au fost valorificate peste 240 de mii de rețete electronice prin intermediul a 1671 de farmacii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rețeta electronică poate fi prescrisă de orice medic, inclusiv cei din cadrul unităților de primiri urgențe și cei care prestează servicii de îngrijiri comunitare și îngrijiri paliative la domiciliu. La farmacie, cetățenii pot ridica medicamentele sau dispozitivele medicale compensate cu prezentarea doar a buletinului de identitate.

#CNAM #iulie 2025 #medicamente compensate

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.