Peste 18.000 de persoane au fost înmatriculate la universitățile din Republica Moldova în urma sesiunii de bază a admiterii din acest an. Numărul este cu aproximativ 2.500 mai mare decât în aceeași etapă a anului trecut, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 16%.

Potrivit datelor prezentate de Ministerul Educației și Cercetării, până la 14 august au fost înmatriculați 18.259 de candidați la programele de licență, studii integrate și master. Dintre aceștia, 14.195 au fost admiși la licență și studii integrate, iar 4.064 la master.

În 2025, după sesiunea de bază, numărul celor înmatriculați era de 15.780: 11.986 la licență și 3.794 la master. Cea mai mare creștere din acest an se înregistrează la studiile de licență și integrate, unde numărul înmatriculaților este cu peste 2.200 mai mare față de anul trecut.

„Vedem pentru al doilea an consecutiv o creștere a numărului celor care aleg să studieze la universitățile din Republica Moldova. Este un semnal important pentru noi și pentru universități”, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

La locurile finanțate de la bugetul de stat au fost înmatriculați 6.444 de studenți: 4.247 la ciclul I și 2.197 la ciclul II. Astfel, după sesiunea de bază, aproximativ 80% dintre locurile bugetare sunt ocupate.

Cele mai solicitate domenii au fost Științele economice, cu 4.323 de persoane admise, Dreptul – 2.565, Științele educației – 1.696, Tehnologiile informației și comunicațiilor – 1.636 și Ingineria – 1.433.

Științele educației au rămas și în acest an un domeniu prioritar pentru comanda de stat, în contextul deficitului de cadre didactice.

Candidații care nu au participat la sesiunea de bază sau nu au fost admiși la programul dorit mai au o șansă. Sesiunea suplimentară de admitere se va desfășura în perioada 15-24 august.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Moldova #persoane admise #Universitati

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.