O femeie de 54 de ani din Chișinău a rămas fără 185 de mii de lei după ce a fost sunată de escroci care s-au prezentat drept angajați ai „Premier Energy” și ai Poliției Cibernetice. Sub pretextul unor verificări, aceștia au convins-o să transmită banii prin intermediul unui curier.

Cazul a fost înregistrat la 28 august, iar banii pierduți proveneau din economiile femeii.

De asemenea, potrivit oamenilor legii, în perioada 28–31 august, poliția a înregistrat trei cazuri de escrocherie telefonică. Două dintre acestea au fost comise anterior, dar victimele le-au raportat în ultimele zile. Prejudiciul total ajunge la 419 200 de lei.

În același timp, alte 115 tentative de escrocherie au fost oprite înainte ca victimele să piardă bani.

Poliția le recomandă oamenilor să nu transmită bani și să nu ofere date bancare, parole sau coduri de acces persoanelor care îi contactează la telefon, chiar dacă acestea spun că reprezintă o instituție.

Cei care suspectează că sunt ținta unei escrocherii sunt îndemnați să închidă imediat apelul și să sesizeze poliția la 112.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #escroci #victime

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.