Pe parcursul anului 2022, Consiliul Audiovizualului a aplicat 447 de sancțiuni furnizorilor de servicii media și distribuitorilor pentru nerespectarea legislației care reglementează activitatea în domeniul audiovizualului.

Este vorba despre 235 de amenzi în sumă totală de 2 340 000 de lei și 212 de avertizări publice. Datele se regăsesc în raportul de activitate al instituției, care a fost prezentat la Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media de astăzi.

„Potrivit raportului, 95 de sancțiuni au fost aplicate pentru încălcarea articolului 13 din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova, care se referă la asigurarea informării corecte. Totodată, pe parcursul anului 2022, membrii Consiliului Audiovizualului au acordat o atenție deosebită felului în care sunt mediatizate subiectele despre agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei și despre criza de securitate din regiune. Membrii CA au constatat că unele posturi TV nu au asigurat informarea corectă, încălcând principiile bunei credințe, imparțialității, echilibrului de opinii și al separării faptelor de opinii. În consecință, au fost aplicate 55 de sancțiuni în sumă totală de 213 000 de lei”, anunță legislativul.

Consiliului Audiovizualului a mai inițiat, din oficiu, controlul privind corectitudinea cu care au fost reflectate tema refugiaților sau decizia de interzicere a simbolurilor ce ilustrează și justifică agresiunea militară. A mai fost inițiată, din oficiu, o monitorizare referitoare la ținuta lingvistică în programele de știri și cele de dezbateri.

În anul 2023, Consiliul Audiovizualului își propune, în continuare, să pună accent pe respectarea prevederilor ce țin de programele audiovizuale locale, protejarea spațiului audiovizual național, asigurarea informării corecte, respectarea regimului juridic al proprietății, precum și pe reflectarea alegerilor locale din 2023.

În urma dezbaterilor, Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a luat act de Raportul de activitate al Consiliului Audiovizualului pentru anul 2022 și va propune plenului Parlamentului spre aprobare un proiect de hotărâre cu referire la acesta.

#CA #parlament #raport #sanctiuni

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.