Tineri din Republica Moldova au participat la programul de mentorat „Tineri și tinere pentru egalitate de gen”. Programul s-a desfășurat în perioada septembrie 2020 – iulie 2021, la inițiativa UN Women Moldova, cu sprijinul financiar al Suediei, și a fost implementat de Genderdoc-M și AO „Femei pentru Femei”.

Potrivit UN Women, scopul programului a fost de a încuraja tinerii să promoveze egalitatea de gen, toleranța și diversitatea prin inițierea unor proiecte și programe locale.

„Tinerii și tinerele sunt un public țintă prioritar care devine din ce în ce mai activ în cadrul proiectelor noastre. De aceea activismul și voluntariatul practicate în cadrul acestui program de mentorat vor fi foarte utile pentru activitățile noastre ulterioare pe care le vom implementa la nivel de comunități. Prevenirea este un mod sustenabil de a combate violența în bază de gen și de a contribui la crearea unei societăți incluzive, de aceea acest program va continua să aducă rezultate pe termen lung”, a menționat Adam Amberg, consilier, șef al Secției Cooperare pentru Dezvoltare la Ambasada Suediei în Republica Moldova.

Participantele/ții la program au asistat la o serie de ateliere și sesiuni de formare, atât online cât și cu prezență fizică, unde au acumulat cunoștințe practice și teoretice despre egalitatea de gen, prevenirea și combaterea discursurilor sexiste, identificarea hărțuirii și abuzului, dar și scrierea și gestionarea proiectelor în domeniul respectării drepturilor omului.

„Acest program de mentorat este foarte valoros pentru UN Women deoarece este axat pe valori feministe, intersecționalitate și diversitate. Prin intermediul atelierelor și sesiunilor de formare, tinerii/ele au abordat cauzele care duc la inegalitățile de gen, la perpetuarea stereotipurilor, a violenței în bază de gen și a discriminării. Acest program ne-a demonstrat că tinerii, prin activismul și implicarea lor, vor contribui la eliminarea inegalităților de gen care continuă să existe în societate”, a declarat Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară UN Women.

UN Women, prin intermediul acestui program, a colaborat cu organizațiile societății civile pentru a promova egalitatea de gen, normele sociale pozitive, relațiile personale respectuoase și pentru a preveni violența împotriva femeilor prin încurajarea fetelor și băieților, mai ales din localitățile rurale, de a deveni agente și agenți ai schimbării.

#mentorat #Moldova #UN Women

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.