Peste 3.600 de persoane au beneficiat, în primele șase luni ale anului 2026, de intervenții chirurgicale cardiovasculare finanțate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.

Potrivit Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, cele mai multe cazuri, aproximativ 2.600, au fost intervenții minim-invazive pentru tratarea infarctului miocardic la adulți. Alte 46 de operații au fost realizate pentru corectarea unor malformații congenitale, iar peste 1.000 au fost intervenții cardiochirurgicale.

Pentru aceste servicii medicale, din fondurile AOAM au fost alocate circa 219 milioane de lei. Costul unei intervenții variază în funcție de complexitate, de la aproximativ 67 de mii de lei pentru operațiile minim-invazive la adulți până la 200 de mii de lei pentru intervențiile cardiochirurgicale.

Totodată, în aceeași perioadă, CNAM a finanțat 264 de cazuri în cadrul programului „Studiu electrofiziologic și ablații”, destinat diagnosticării și tratării tulburărilor de ritm cardiac. Pentru aceste proceduri au fost alocate aproximativ 13 milioane de lei.

Intervențiile cardiovasculare sunt oferite gratuit persoanelor asigurate, atât în cazuri de urgență, cât și pentru internările programate. În anul 2026, aceste operații sunt realizate în șase instituții medicale contractate de CNAM – trei publice și trei private.

Pentru o intervenție programată, pacientul trebuie să se adreseze medicului de familie sau specialistului, care eliberează trimiterea și recomandă investigațiile necesare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CNAM #interventii chirurgicale

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.