Guvernul a aprobat astăzi, 12 ianuarie, lista proiectelor prioritare de dezvoltare regională, finanțate din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională, în perioada 2022-2024.

Costul estimativ al proiectelor urcă la 1,5 mlrd lei. Banii vor fi destinați pentru creșterea accesului oamenilor la infrastructura de alimentare cu apă și sisteme de canalizare, modernizarea infrastructurii spațiilor publice etc.

Documentul Unic de Program 2022-2024 este organizat în 3 Programe de finanțare:

Programul 1 „Competitivitate”, care include 14 proiecte orientate spre valorificarea infrastructurii de afaceri, inclusiv rețele de start-up, racordarea la utilități publice a zonelor economice libere și a parcurilor industriale, crearea locurilor de muncă, sporirea atractivității turistice și a altor inițiative orientate spre dezvoltarea economică la nivel regional și local. Astfel, beneficiarii proiectelor vizate vor fi locuitorii raioanelor Soroca, Cahul și UTA Găgăuzia, mun. Bălți și Comrat pentru 5 proiecte pentru valorificarea infrastructurii de afaceri. Raioanele și localitățile din Anenii Noi, Dubăsari, Soroca, Orhei, mun Bălți și Chișinău, vor beneficia de 8 proiecte în vederea sporirii atractivității turistice.
Programul 2 „Dezvoltare Urbană” – include proiecte destinate orașelor, menite să asigure revitalizarea zonelor urbane degradate, să creeze un confort sporit locuitorilor din urbe prin amenajarea spațiilor cartierelor și să asigure conectarea la utilități publice calitative. Acest program va fi un sprijin esențial administrațiilor publice în schimbarea aspectului exterior al orașelor, dar va avea și un impact major asupra dezvoltării teritoriilor și localităților adiacente acestor orașe. În acest mod, orașele Ocnița, Sîngerei, Ialoveni, Căușeni și mun. Bălți, Ciadîr Lunga vor îmbunătăți aspectul urban și confortul locuitorilor prin implementarea a 6 proiecte de revitalizare urbană.
Programul 3 „Infrastructură Regională” – include implementarea proiectelor de aprovizionare cu apă și canalizare. În acest Program au fost incluse 26 de proiecte de aprovizionare cu apă și canalizare cu un cost ce depășește 1,3 mild. lei, care ulterior va fi completat și cu alte surse financiare externe. Astfel, 33 de localități din raioanele Dondușeni, Ocnița și Soroca vor beneficia de un proiect, care va asigura locuitorii cu apă calitativă. Alte 11 localități din raioanele Soroca și Florești vor spori accesul oamenilor la sistemele de aprovizionare cu apă prin implementarea proiectului „Apă pentru viață în regiunea de nord: raioanele Florești și Soroca!” Un alt proiect care va asigura interconexiunea cu apă potabilă este proiectul „Îmbunătățirea calității vieții populației rurale prin construcția apeductului de interconexiune a râului Prut s. Măcărești cu apă potabilă a 13 localități din raioanele Nisporeni și Ungheni” care presupune conectarea la sistemul de aprovizionare cu apă din România, operatorul ApaVital. De asemenea, va fi demarată etapa I a proiectului „Construcția sistemelor de aprovizionare cu apă și sanitație a localităților din lunca râului Prut, raionul Hîncești” al căror beneficiar vor fi locuitorii satelor Cotul Morii, Nemțeni, Obileni, Ivanovca, Mirești, Bujor Leușeni.

Cele 46 de proiecte prioritare de dezvoltare regională pot fi consultate aici.

#Guvern #Ministerul Infrastructurii si Dezvoltarii Regionale #proiecte

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.