Ministerul Sănătății informează că în ultimele 24 de ore, din cele 6331 de teste efectuate, dintre care 4044 teste rapide, în Republica Moldova au fost confirmate alte 456 cazuri noi de infectare cu COVID-19. Mai mult, din numărul total de cazuri, 3 sunt asociate cu contact în afara țării: 1- Rusia, 1-Ucraina, 1-Germania.

Astfel, bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 370459. Din numărul total de cazuri, 19 sunt în rândul lucrătorilor medicali: (3-medici, 12-asistenți medicali, 4-personal auxiliar).

„În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, sunt internate 1089 persoane confirmate cu infecția COVID-19, dintre care 168 în stare extrem de gravă și 36 pacienți sunt supuși ventilării mecanice. Alte 636 persoane au fost vindecate. În total, 355447 persoane au fost tratate de COVID-19”.

În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate de COVID-19 se află 2764 persoane, iar 8427 sunt sub supraveghere la domiciliu.

Totodată, au fost raportate alte 21 decese provocate de COVID-19, dintre care 3 în regiunea transnistreană.

Deces 9.394 din 12.12.2021: Femeie de 72 de ani din or. Soroca, internată în IMSP SR. Soroca. Comorbidități: anemie.

Deces 9.395 din 12.12.2021: Femeie de 76 de ani din r. Ocnița, internată în IMSP SR Edineț.

Deces 9.396 din 11.12.2021: Bărbat de 82 de ani din r. Cahul, internat în IMSP SR Cahul. Comorbidități: diabet zaharat, hepatită, pancreatită.

Deces 9.397 din 11.12.2021: Femeie de 78 de ani din r. Strășeni, internată în IMSP Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății. Comorbidități: cardiopatie, diabet zaharat.

Deces 9.398 din 13.12.2021: Femeie de 69 de ani din r. Dondușeni, internată în IMSP SR Edineț. Comorbidități: cardiopatie, obezitate.

Deces 9.399 din 13.12.2021: Bărbat de 73 de ani din mn. Chișinău, internat în IMSP SCM “Sfîntul Arhanghel Mihail”. Comorbidități: diabet zaharat, anemie, litiaza renala.

Deces 9.400 din 12.12.2021: Bărbat de 77 de ani din r. Cimișlia, internat în IMSP Institutul de Ftiziopneumologie ”Chiril Draganiuc”. Comorbidități: diabet zaharat.

Deces 9.401 din 11.12.2021: Bărbat de 69 de ani din or. Barabeasca, internat în IMSP Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății. Comorbidități: cardiopatie, diabet zaharat.

Deces 9.402 din 12.12.2021: Femeie de 74 de ani din mun. Chișinău, internată în IMSP SCM „Sfânta Treime”. Comorbidități: hipertensiune arterială.

Deces 9.403 din 14.12.2021: Femeie de 70 de ani din mun. Chișinău, internată în IMSP SCM ”Sfântul Arhanghel Mihail”. Comorbidități: cardiopatie.

Deces 9.404 din 13.12.2021: Femeie de 69 de ani din mun. Chișinău, internată în IMSP Institutul de Ftiziopneumologie ”Chiril Draganiuc”. Comorbidități: pancreatită, diabet zaharat.

Deces 9.405 din 12.12.2021: Bărbat de 86 de ani din or. Călărași, internat în IMSP Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății. Comorbidități: cardiomiopatie.

Deces 9.406 din 14.12.2021: Femeie de 63 de ani din r. Drochia, internată în IMSP SCM ”Sfântul Arhanghel Mihail”. Comorbidități: hipertensiune, hepatită.

Deces 9.407 din 10.12.2021: Femeie de 60 de ani din r. Rezina, internată în IMSP IMU. Comorbidități: hipertensiune, cardiopatie, diabet zaharat.

Deces 9.408 din 13.12.2021: Bărbat de 55 de ani din r. Hîncești, internat în IMSP SCR „Timofei Moșneaga”. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune.

Deces 9.409 din 12.12.2021: Femeie de 69 de ani din or. Rezina, internată în IMSP SCR ”Timofei Moșneaga”. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie, diabet zaharat.

Deces 9.410 din 13.12.2021: Bărbat de 66 de ani din mun. Chișinău, internat în IMSP IMU. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie, insuficiență cardiacă.

Deces 9.411 din 11.12.2021: Femeie de 71 de ani din mun. Bălți, internată în IMSP SCR ”Timofei Moșneaga”. Comorbidități: anemie, cardiopatie.

Deces 9.412 din 09.12.2021: Bărbat de 71 de ani din regiunea transnistreană.

Deces 9.413 din 12.12.2021: Femeie de 56 de ani din regiunea transnistreană. Comorbidități: hipertensiune arterială.

Deces 9.414 din 11.12.2021: Femeie de 84 de ani din regiunea transnistreană. Comorbidități: cardiopatie.

#cazuri de infectare #COVID-19 #decese #Ministerul Sănătății

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.