Reprezentanții regimului de la Tiraspol țin în școlile din regiunea transnistreană lecții publice în care le prezintă copiilor propria versiune a istoriei și a identității regiunii. Constatarea aparține Asociației Promo-LEX, care a publicat o analiză despre proiectul „Dialog între egali”. Potrivit organizației, proiectul, preluat din Rusia, promovează pretinsa „statalitate transnistreană” și mitul „poporului transnistrean”, prin mesaje politice care servesc interesele Federației Ruse.

Mesaje obligatorii despre „statalitate” și „identitate”

Proiectul a fost introdus în regiune prin ordinul nr. 1146 din 22 noiembrie 2023 al așa-numitului „minister al educației” de la Tiraspol. Vorbitorii își pot alege temele și formatul întâlnirilor, însă fiecare trebuie să facă legătura cu „statalitatea transnistreană” și cu „poporul transnistrean”. Motto-ul proiectului este „Azi școlar – mâine cetățean”.

Întâlnirile au loc lunar în toate școlile și instituțiile de învățământ profesional controlate de Tiraspol. Acestea numără 41.724 de elevi în 157 de școli și 5.216 elevi în 13 instituții profesionale. Printre invitați se numără reprezentanți ai regimului și veterani ai structurilor paramilitare și de securitate ilegale. Scopul declarat este promovarea respectului față de „instituțiile puterii de stat” și consolidarea „identității civice transnistrene”.

Pe 11 noiembrie 2026, Svetlana Ivanișina, șefa așa-numitului „minister al educației” de la Tiraspol, a anunțat că proiectul continuă și în anul de studii 2026–2027, pe baza unui calendar de lecții tematice ținute la „muzeul de stat” din Tiraspol.

Model preluat din Rusia, aplicat și în teritoriile ocupate ale Ucrainei

Proiectul a fost lansat în 2017 de Agenția Federală pentru Tineret a Rusiei (Rosmolodejî), ca întâlniri ale studenților cu persoane cunoscute. Ulterior, formatul a fost folosit și pentru glorificarea militarilor care luptă împotriva Ucrainei. Proiectul se derulează și în teritoriile ucrainene ocupate, inclusiv în Crimeea. Organizația ucraineană „Almenda” arată că acolo este folosit pentru a-i pregăti pe tineri pentru serviciul militar în slujba Rusiei.

Figura 1. Lecție deschisă de istorie susținută de Svetlana Ivanișina în cadrul proiectului „Dialog între egali”

Krasnoselski, lecții în fața a sute de elevi

Seria a fost deschisă pe 1 decembrie 2023 de Vadim Krasnoselski, cu o lecție despre „bazele istorice și juridice ale recunoașterii internaționale a Transnistriei”. Au participat peste 600 de elevi, studenți și cadeți, inclusiv de la școala militară Suvorov din Tiraspol, școala de cadeți din Bender și institutul militar „A. I. Lebed”.

Istoria ocupă un loc central în aceste întâlniri. În martie 2024, Ivanișina a ținut în fața a peste 400 de elevi lecția „Eliberarea Transnistriei de sub ocupația germano-română”. O lună mai târziu, Krasnoselski a vorbit despre „Marele Război pentru Apărarea Patriei” în fața a peste 700 de elevi și studenți. Promo-LEX atrage atenția că Tiraspolul compară frecvent Al Doilea Război Mondial cu războiul moldo-rus din 1992, pe care îl prezintă tot ca pe o luptă împotriva „nazismului”. Prin această paralelă se urmărește legitimarea agresiunii ruse din 1992 și a ocupației care a urmat.

În septembrie 2025, Krasnoselski a ținut lecția „Istoria poporului transnistrean” în fața a circa 700 de elevi și studenți. Înregistrarea video a lecției este folosită acum în toate cele 157 de școli controlate de Tiraspol, la orele trimestriale despre „poporul transnistrean”. Anii 2025 și 2026 au fost declarați de regim „Ani ai poporului transnistrean”.

Cazacii din 1992, prezentați drept „eroi”

Pe 16 octombrie 2026, Ivanișina și atamanul „Armatei Cazacilor de la Marea Neagră”, Igor Nebeigolova, le-au ținut elevilor de clasa a IX-a de la școala Suvorov o lecție despre istoria cazacilor. Cei care au luptat în 1992 de partea Rusiei au fost prezentați drept „eroi” care ar fi adus „independența” regiunii, iar războiul a fost descris ca o „apărare a Transnistriei” împotriva „naționaliștilor moldoveni”.

Alte întâlniri urmăresc legitimarea structurilor regimului. Șeful așa-numitei „comisii electorale centrale”, Stanislav Kasap, le-a vorbit unor studenți despre „alegerile și referendumurile” din regiune, pentru a crea impresia că acolo există un sistem democratic. Pe 15 mai 2026, la competiția militar-sportivă „Tânărul patriot al Transnistriei – 2026”, Krasnoselski le-a spus celor peste 300 de tineri prezenți că principalul obiectiv al regimului este recunoașterea internațională a pretinsei „republici moldovenești nistrene”.

Jocuri cu „drapelul”, de la clasele primare

Cu ocazia așa-numitei „Zile a Constituției”, în școli se țin ore de dirigenție cu teme precum „Eu sunt cetățean”, „Tu și legea” sau „Datoria ta civică”. Elevilor li se prezintă simbolurile și „constituția” regimului. Copiii din ciclul primar participă la jocuri prin care sunt familiarizați cu pretinsul „drapel”.

Potrivit materialelor metodologice publicate pe platforma „Școala electronică a Transnistriei”, în anul școlar 2026–2027 profesorii sunt îndemnați să folosească la ore înregistrările lecțiilor publice. De asemenea, li se recomandă să le vorbească elevilor despre cazacii care au luptat de partea Rusiei în 1992.

Elevi din Râbnița la lecția „Cunoaște Constituția statului tău”

Ce recomandă Promo-LEX

Promo-LEX avertizează că peste trei decenii de îndoctrinare prin educație vor afecta generații întregi de copii și tineri. Efectele: confuzie istorică și identitară, sentimentul de apartenență la Republica Moldova tot mai slab și ostilitate față de autoritățile constituționale. Toate acestea vor îngreuna reintegrarea și refacerea încrederii între cele două maluri ale Nistrului.

Organizația le cere autorităților de la Chișinău să se pregătească de pe acum pentru ceea ce Ucraina numește „dezocupare cognitivă”. Asta presupune politici de reintegrare educațională, culturală și informațională, precum și implicarea Ministerului Educației și Cercetării și a Ministerului Culturii. Promo-LEX subliniază că Republica Moldova nu are experiență în astfel de procese și nici, în prezent, o strategie de reintegrare educațională a regiunii transnistrene. În mai 2026, asociația a publicat pe această temă „Cartea albă privind reintegrarea educațională a regiunii transnistrene”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#elevi #lecții #Tiraspol

Prețurile petrolului au scăzut joi cu peste un dolar pe baril, pe fondul speranțelor privind detensionarea conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu. Investitorii urmăresc rezultatele negocierilor diplomatice, dar și evoluția livrărilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz.

Petrolul Brent, referința pentru piața europeană, a pierdut 1,14 dolari, respectiv 1,2%, ajungând la 91,62 dolari pe baril, potrivit datelor Reuters de joi dimineață. Petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu 1,04 dolari, tot cu 1,2%, până la 85,49 dolari pe baril. Scăderile vin după o revenire temporară a cotațiilor miercuri. Brent câștigase aproximativ 1,4%, iar WTI 0,6%, după ce ambele atinseseră marți minimele ultimelor două luni, transmite Mediafax.

Negocierile privind Ucraina și Iranul pun presiune pe prețuri

Investitorii speră că eforturile diplomatice vor reduce riscurile care au afectat aprovizionarea mondială cu energie. „Piețele scad pe fondul așteptărilor că se desfășoară eforturi diplomatice pentru obținerea unui armistițiu între Rusia și Ucraina și că războiul din Iran nu se va intensifica înaintea summitului SUA-China de săptămâna viitoare”, a explicat Hiroyuki Kikukawa, strateg-șef la Nissan Securities Investment.

Negocierile dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite la Abu Dhabi, s-au încheiat miercuri cu un acord privind un schimb important de prizonieri. Discuțiile nu au rezolvat însă principalele divergențe dintre cele două țări, inclusiv disputa teritorială. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că speră la rezultate concrete privind încheierea războiului până la sfârșitul acestui an.

Iranul avertizează SUA, iar situația din Ormuz rămâne incertă

În Orientul Mijlociu, perspectiva unor negocieri între Washington și Teheran alimentează așteptările unei reduceri a tensiunilor. Autoritățile americane au transmis că problemele nucleare trebuie incluse în discuțiile inițiale privind încheierea războiului. Totuși, au redus posibilitatea unor noi atacuri militare. Iranul își menține însă poziția fermă. Mohsen Rezaei, oficial iranian responsabil de securitate, a declarat că țara sa nu va accepta transferul în străinătate al materialelor nucleare îmbogățite.

El a avertizat și că eventualele noi atacuri americane vor avea consecințe. Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului, continuă să fie afectată de perturbări. Analistul Hiroyuki Kikukawa consideră că această incertitudine limitează posibilitatea unei prăbușiri mult mai accentuate a prețurilor.

Producția de petrol crește, iar stocurile SUA se acumulează

Pe lângă negocierile diplomatice, piața reacționează și la semnalele privind creșterea ofertei. Producția de petrol a statelor OPEC+ a avansat în octombrie, în special datorită majorării extracției din Arabia Saudită, în ciuda dificultăților de transport prin Ormuz. În Statele Unite, stocurile de țiței ar fi crescut cu aproximativ nouă milioane de barili în ultima săptămână, potrivit datelor preliminare ale American Petroleum Institute. O asemenea acumulare poate indica o ofertă mai mare decât cererea și poate accentua presiunea asupra prețurilor. Datele oficiale ale Administrației americane pentru Informații în Energie (EIA) urmează să fie publicate joi, cu o zi întârziere din cauza unei sărbători naționale din SUA.