Serviciul național unic pentru apelurile de urgență 112 anunță că, în perioada 6–7 iunie 2026, pe fondul Codului Galben hidrologic și al fenomenelor meteorologice periculoase care au afectat mai multe regiuni ale țării, a fost înregistrat un volum semnificativ de solicitări din partea populației.

Doar pe parcursul zilei de 6 iunie, operatorii au recepționat 5.768 de apeluri la numărul unic de urgență, dintre care 3.811 au fost urgențe care au necesitat intervenția serviciilor specializate. În intervalele de vârf, s-a ajuns la până la 421 de apeluri într-o singură oră.

Cele mai multe solicitări au venit din municipiul Chișinău și din raioanele Ialoveni, Strășeni, Drochia, Telenești și Nisporeni. Toate apelurile au fost procesate și direcționate operativ către serviciile competente, inclusiv către Administrația de Stat a Drumurilor, pentru intervenții rapide în teren.

Cetățenii au semnalat în special probleme cauzate de precipitațiile abundente: inundarea gospodăriilor, locuințelor și subsolurilor, acumulări de apă pe carosabil și în curțile blocurilor, blocarea unor drumuri, precum și autovehicule rămase împotmolite sau izolate.

Printre situațiile raportate se numără inundări în localități din raioanele Drochia, Strășeni, Ialoveni, Telenești și Nisporeni, dar și cazuri de subsoluri și autoturisme afectate în municipiul Chișinău.

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, și în data de 7 iunie se menține instabilitatea atmosferică, fiind prognozate averse puternice, descărcări electrice și cantități însemnate de precipitații. Codul Galben hidrologic rămâne valabil la nivel național, existând riscul creșterii nivelului apei în râurile mici și al scurgerilor intense pe versanți.

În acest context, autoritățile îndeamnă populația să manifeste prudență sporită, să urmărească avertizările oficiale și să evite deplasările în zonele afectate de inundații. Șoferii sunt sfătuiți să adapteze viteza la condițiile de drum și să nu traverseze porțiuni inundate.

Serviciul 112 precizează că activează în regim permanent și continuă să asigure preluarea și gestionarea apelurilor de urgență, pentru intervenții rapide în situații care pot pune în pericol viața, bunurile sau mediul.

Autoritățile reamintesc că numărul 112 trebuie apelat doar în cazuri reale de urgență.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#apeluri #ploi #Serviciul 112

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.