Municipiul Chișinău rămâne principala localitate de reședință pentru refugiații ucraineni care beneficiază de protecție temporară în Republica Moldova. Potrivit datelor prezentate de Inspectoratul General pentru Migrație pentru perioada martie 2023 – noiembrie 2025, în capitală se află 50 179 de refugiați, ceea ce reprezintă peste 60% din totalul înregistrat la nivel național.

Doar în ultima săptămână, numărul refugiaților din Chișinău a crescut cu 265 de persoane, semn că fluxul acestora rămâne constant.

Cei mai mulți refugiați ucraineni se află în suburbiile municipiului Chișinău, unde au fost înregistrați 17 623 de oameni. În interiorul orașului, sectorul Botanica găzduiește cel mai mare număr de refugiați, 10 576 de persoane. Urmează sectorul Centru, cu 6 667 de persoane, și sectorul Rîșcani, unde locuiesc 6 433 de refugiați. În sectorul Buiucani sunt înregistrați 5 183 de oameni, iar sectorul Ciocana adăpostește 3 697 de persoane.

Datele arată că cei mai mulți, 10 737 dintre refugiați sunt copii și adolescenți cu vârste între 0 și 17 ani. Categoria adulților (18–59 ani) include 35 814 persoane, iar 3 628 sunt persoane în vârstă de peste 60 de ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Primăria Municipiului Chișinău continuă să joace un rol esențial în oferirea de servicii sociale, educaționale și medicale refugiaților ucraineni, prin intermediul instituțiilor municipale, în colaborare strânsă cu organizațiile internaționale.

#primaria chisinau #refugiati #ucraineni

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.