Peste 850 de mii de buletine de vot vor fi tipărite pentru secțiile de votare din străinătate, destinate referendumului republican constituțional și alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024. Decizia a fost luată de Comisia Electorală Centrală (CEC), în cadrul unei ședințe, miercuri 2 octombrie curent.

Din numărul total de buletine, 775 350 vor fi în limba română, 76 350 în limba rusă și 500 în limba găgăuză.

„Conform prevederilor legale, CEC expediază buletinele de vot birourilor electorale ale secțiilor de votare constituite în afara Republicii Moldova pornind de la numărul estimativ de alegători stabilit în baza informației prezentate de Ministerul Afacerilor Externe și a celei acumulate de CEC, dar nu mai mult de 5 000 de buletine de vot la fiecare birou electoral.”, se scrie într-un comunicat de presă, emis de reprezentanții comisiei.

Buletinele de vot tipărite se vor distribui birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.

În total, 11 candidați au fost înscriși în cursa electorală pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Totodată, în aceeași se va desfășura și referendumul constituțional privind aderarea țării noastre la Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #buletine de vot #CEC

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.