Profitul net al băncilor comerciale din Republica Moldova a ajuns la aproape 166 de milioane de lei în luna ianuarie a anului 2021. Valoarea este în creștere față de cea înregistrată în prima lună a anului trecut. Creșterea este de puțin peste 3%, informează Bani.md.

În prima luna a anului 2021, băncile comerciale din Republica Moldova au adunat un profit de 165,8 milioane de lei. Valoarea înregistrată o depășește pe cea notificată cu un an mai devreme cu 5,1 milioane de lei.

Interesant este faptul că peste 90% din total profit este deținut doar de patru bănci comerciale și anume:

Moldindconbank, care este și noul lider în clasamentul celor mai profitabile bănci comerciale din Moldova.
Mobiasbanca OTP Group
Moldova Agroindbank
Victoriabank.

Acestea dețin un profit comun de 151,8 milioane de lei.

Alte șase bănci comerciale au adunat un profit de 18,76 milioane de lei. A 11-a bancă a înregistrat pierderi de aproape 5 milioane de lei.

Clasamentul băncilor comerciale, după profitul înregistrat:

Moldindconbank – 46,23 mln lei
Mobiasbanca OTP Group – 44,3 mln lei
Moldova-Agroindbank – 41,6 mln lei
Victoriabank – 19,7 mln lei
FinComBank – 5,58 mln lei
ProCreditBank – 4,74 mln lei
Eximbank – 4,35 mln lei
Energbank – 1,85 mln lei
EuroCreditBank – 1,24 mln lei
Comertbank – 1 mln lei
BCR Chișinău – pierderi 4,77 mln

#banci comerciale #profit

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.