În perioada 31 octombrie – 29 noiembrie 2022, o misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI) condusă de dl Ruben Atoyan a purtat discuții la Chișinău și apoi de la distanță cu autoritățile Republicii Moldova în contextul celei de-a doua evaluări a programului susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF), scrie Bani.md.
„Autoritățile Republicii Moldova și FMI au ajuns la un acord la nivel de experți privind politicile economice necesare pentru finalizarea evaluării a doua a programului susținut prin Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de finanțare extinsă. Acest acord urmează a fi aprobat de Consiliul de directori executivi al FMI în urma solicitării autorităților Republicii Moldova, ședința respectiva fiind preconizată pentru luna ianuarie 2023. Finalizarea celei de-a doua evaluări a programului va permite Republicii Moldova să acceseze 20,65 milioane drepturi speciale de tragere (circa 27 milioane dolari SUA). Astfel, suma totală a debursărilor efectuate în cadrul programului va constitui circa 287 milioane dolari SUA”, se arată în declarația misiunii.
FMI salută implementarea hotărâtă a programului de către autorități și angajamentul ferm de a promova agenda ambițioasă de reforme axate pe guvernanță, în pofida provocărilor fără precedent. Autoritățile au respectat toate criteriile de performanță și au realizat criteriul de referință structural în domeniul managementului investițiilor publice. S-au înregistrat progrese bune în ceea ce privește criteriul de performanță structurală ce vizează îmbunătățirea supravegherii întreprinderilor de stat, în timp ce eforturile de consolidare a autonomiei instituționale și a guvernanței Băncii Naționale a Moldovei avansează, în urma unor consultări ample cu experții FMI.
„Efectele nefaste ale războiului Rusiei din Ucraina continuă să afecteze activitatea economică. Conform prognozelor, PIB-ul real se va reduce cu 1,5 la sută în anul 2022, dat fiind că prețurile în creștere erodează veniturile disponibile ale populației, iar efectele adverse asupra încrederii afectează investițiile. În luna octombrie, inflația anuală a atins nivelul de 34,6 la sută, reflectând impactul prețurilor în continuare înalte la resursele energetice și produsele alimentare, dar ne așteptăm la reducerea inflației în lunile care urmează. Situația cu finanțele publice a rămas stabilă grație volumului mai mare decât s-a așteptat a veniturilor acumulate din impozitul pe venitul persoanelor juridice și taxa pe valoarea adăugată, pe fondul unei finanțări externe considerabile și totodată a sub-executării cheltuielilor curente și celor capitale. Grație monitorizării continui a riscurilor din sectorul financiar și perfecționării setului de instrumente macroprudențiale, băncile rămân bine capitalizate, profitabile și, în general, lichide, iar creșterea excesivă a creditării s-a temperat”, se mai arată în mesajul FMI.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Experții FMI susțin că înăsprirea politicii monetare a BNM, focusată spre perspectivă și abordată strict în baza datelor colectate, a permis temperarea efectelor secundare ale inflației importate și ale întreruperilor în lanțurile de aprovizionare. În timp ce reducerea preconizată a presiunilor inflaționiste pe termen scurt ar trebui să creeze spațiu pentru o politică monetară mai relaxată, BNM trebuie să rămână vigilentă în caz dacă inflația ridicată va persista mai mult. În condițiile unui mediu extern incert, autoritățile rămân ferme în intenția de a asigura flexibilitatea cursului de schimb, iar intervențiile BNM se vor limita doar la atenuarea volatilității excesive și prevenirea fluctuațiilor neordonate pe piața valutară.
„Politica bugetar-fiscală prevăzută în proiectul Bugetului de stat pentru anul 2023 și convenită cu experții FMI se va axa pe atenuarea efectelor economice și sociale nefaste ale invaziei Federației Ruse în Ucraina și ale celor aferente șocului energetic. În cadrul bugetar aprobat se va acorda prioritate măsurilor luate ca răspuns la creșterea costurilor de trai și măsurilor de asigurare a securității energetice. Mobilizarea veniturilor pe intern, eficientizarea cheltuielilor și consolidarea guvernanței și transparenței bugetare vor contribui la consolidarea disciplinei bugetar-fiscale și la asigurarea sustenabilității datoriei. Pentru a obține finanțare concesională și granturi de la partenerii externi de dezvoltare, vor fi necesare politici consecvente și un impuls susținut al reformelor”, se mai sppune în mesajul fondului.
Există riscuri semnificative de înrăutățire a situației. Prețurile înalte la resursele energetice, întreruperile în livrarea gazelor naturale și energiei electrice, escaladarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei și creșterea costurilor de trai ar putea înrăutăți perspectivele economice, măcina încrederea și ar pune la încercare coeziunea socială, agravând și mai mult situația și așa dificilă de luare a deciziilor de politici. Pe de altă parte, pe o notă pozitivă, remarcăm că implementarea rapidă a reformelor preconizate în cadrul programului și sprijinul continuu din partea partenerilor externi ar putea contribui la sporirea atractivității investiționale a Moldovei și la promovarea agendei sale de integrare europeană”.
