Peste jumătate din lemnul tăiat ilegal la nivel mondial provine din pădurile din România, unele dintre cele mai vechi din Europa. Mari companii austriece, acuzate că au profitat de defrișările ilegale din România. O investigație a publicației germane Der Spiegel arată că, deși România are unele dintre cele mai vechi păduri din Europa, acestea sunt amenințate de defrișări ilegale la scară largă. Jurnaliștii explică în investigație cum mai multe companii austriece cu zeci de mii de angajați s-au îmbogățit prin încheierea unor contracte cu furnizori din România care taie lemn ilegal.

Pădurile despre care jurnaliștii germani scriu se află în Moldova, pe raza județului Suceava. Reportajul Der Spiegel a fost realizat în jurul unei anchete anterioare de amploare a autorităților române în localitatea Bogdănești, la care au participat aproximativ 1.800 de investigatori români. Printre infracțiunile anchetate de autoritățile române se numără defrișarea ilegală a pădurilor, spălare de bani și evaziune fiscală.

În cadrul anchetei autorităților române despre care scrie publicația germană au fost vizate și marile companii austriece din industria lemnului, Egger și HS Timber. Egger este una dintre cele mai importante producătoare de pal din domeniu, cu o cifră de afaceri de peste patru miliarde de euro și peste 11 mii de angajați. Der Spiegel scrie că filiala din Rădăuți a companiei Egger este localizată la mică distanță de fabrica celeilalte mari companii austriece din industrie, HS Timber, care, în 2015, s-a aflat în centrul unui scandal privind prelucrarea de lemn provenit din defrișări ilegale ale pădurilor. Acum, cele două companii sunt acuzate că lucrează cu anumite companii române care defrișează ilegal pădurile.

Der Spiegel mai explică faptul că în pădurile din România trăiesc numeroase specii de animale, iar defrișările ilegale vizează chiar zone împădurite protejate prin lege. Potrivit Interpol, 30% din lemnul comercializat la nivel mondial provine din surse ilegale, iar mai mult de jumătate din acesta este tăiat în România. Până în 2018, în România, în fiecare an au fost tăiați aproximativ 20 de milioane de metri cubi de lemn, fără documente și autorizații. Jurnaliștii germani mai spun că lemnul tăiat în România este exportat în diferite țările europene, unde este folosit pentru confecționarea mobile sau a altor produse.

În urma unor discuții private cu persoane cu informații în domeniu, precum activiști de mediu, oficiali ai unor instituții publice și oameni politici, Der Spiegel și rețeaua globală de jurnaliști International Consortium of Investigative Journalists care a participat la investigație au constatat că autoritățile relevante din România – care ar trebui să oprească și să prevină astfel de practici ilegale – nu fac nimic altceva decât să încurajeze și să acopere persoanele implicate. Printre instituțiile publice implicate în protejarea “mafiei” din industria lemnului se numără chiar și Ministerul Mediului, mai scrie Der Spiegel, pe baza mărturiei unui fost membru al rețelei de defrișări ilegale.

Egger a negat toate acuzațiile, susținând că afacerile sale sunt în limitele legii și argumentând că nu mai ține legătura cu persoanele cercetate în acest caz. În acest context, jurnaliștii au urmărit acțiunile guvernanților care au adoptat aparent o serie de legi menită să combată fenomenul de defrișări ilegale. Ulterior, mai scrie Der Spiegel, aceste legi au fost acoperite de noi reglementări care lasă loc de interpretare și care pot chiar favoriza continuarea practicilor ilegale în acest domeniu.

#paduri #Romania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.