Circa 60% dintre refugiații ucraineni și-au găsit un loc de muncă în Moldova. Dintre aceștia, 44% au un job constant, 10 la sută sunt zilieri sau angajați informali și doar 4% se declară independenți financiar. Datele respective sunt prezentate într-un raport al Organizației Internaționale pentru Migrație, dedicat integrării economice a refugiaților ucraineni în Moldova, transmite IPN.

La etapa interviurilor, mai mulți bărbați aveau un loc de muncă stabil, în comparație cu femeile, iar diferența este uriașă: de 82% față de 35%. În schimb, indicatorul șomajului printre ucrainence este de cinci ori mai mare decât în rândul bărbaților, adică de 49% în comparație cu 10%.

Aproape jumătate dintre refugiații ucraineni s-au confruntat cu probleme în căutarea unui loc de muncă în Moldova, arată raportul OIM. Peste 60% au menționat lipsa oportunităților de angajare, iar 49% au raportat ca dificultate bariera lingvistică. În timp ce necunoașterea limbii a fost identificată ca fiind unul din principalele obstacole în căutarea unui loc de muncă, doar 21% dintre șomerii ucraineni intervievați au început cursurile de studiere a limbii române, pentru a-și spori șansele și perspectivele de angajare. Cea de-a treia mare provocare dificilă la angajare a fost lipsa de informații, în cazul a 12% din respondenți, se mai arată în concluziile OIM.

Respondenții au recunoscut că și-au căutat de lucru pe rețele sociale și au consultat site-uri specializate în prezentarea locurilor de muncă vacante. Totodată, unii au recurs la consultațiile agențiilor locale de ocupare a forței de muncă.

Informațiile despre angajarea refugiaților ucraineni au fost colectate în perioada aprilie-iunie a anului curent, în total fiind intervievați 1892 de persoane. Raportul se concentrează pe integrarea economică a refugiaților ucraineni în Republica Moldova, analizând în profunzime profilurile lor de angajare, competențele și perspectivele de participare pe piața locală a muncii, precizează Organizație Internațională pentru Migrație.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#muncă #refugiati #refugiați ucraineni #Republica Moldova

Primarii din nordul țării au participat vineri, la Guvern, la prima rundă de consultări privind investițiile de care vor putea beneficia localitățile care aleg amalgamarea voluntară. Discuțiile au vizat modul în care vor fi acordate stimulentele financiare, pregătirea proiectelor și domeniile în care vor putea fi făcute investiții.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, le-au prezentat primarilor mecanismul prin care va fi acordat stimulentul destinat dezvoltării infrastructurii.

Acesta prevede 3.000 de lei pentru fiecare locuitor al localităților amalgamate. Banii vor fi gestionați de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale prin intermediul Agențiilor de Dezvoltare Regională, iar primele alocări sunt planificate pentru începutul anului 2027.

Primarii au discutat și despre proiectele care ar putea fi finanțate. Printre acestea se numără lucrări la drumurile locale, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, iluminat public, eficiența energetică a clădirilor, dar și investiții în școli, instituții medicale, cultură, servicii sociale, gestionarea deșeurilor și amenajarea spațiilor publice.

Reprezentanții Guvernului le-au transmis primarilor că proiectele trebuie să pornească de la problemele reale ale oamenilor și să aducă beneficii cât mai multor locuitori. Autoritățile locale sunt îndemnate să discute cu cetățenii și să stabilească împreună prioritățile.

Alexei Buzua subliniat că pentru realizarea unor proiecte importante este nevoie de echipe bine pregătite în primării, proiecte bine elaborate și capacitate de cofinanțare și implementare.

„Unica noastră șansă să dezvoltăm localitățile noastre, să eliminăm inegalitățile, este să avem proiecte mari, iar proiectele mari vin acolo unde există capacități”, a declarat Buzu.

La rândul său, ministrul Vladimir Bolea a spus că investițiile vor fi orientate în special spre dezvoltarea drumurilor și extinderea sistemelor de apă și canalizare.

„Nu există sate importante și sate lipsite de importanță, toate sunt satele Republicii Moldova, în toate locuiesc cetățenii noștri”, a declarat ministrul.

Consultările vor continua și cu primarii din celelalte regiuni ale țării. Guvernul susține că întâlnirile vor permite autorităților locale să clarifice condițiile de finanțare și să pregătească din timp proiectele.

Pentru localitățile care aleg amalgamarea voluntară, Guvernul a anunțat un pachet de stimulente estimat la 6,5 miliarde de lei, care include sprijin pentru pregătirea procesului de amalgamare, dezvoltarea infrastructurii și consolidarea capacității administrative.