Compania californiană de inteligență artificială OpenAI estimează că aproximativ 0,15% dintre utilizatorii ChatGPT au „conversații care arată semne explicite de planificare sau intenție suicidară potențială”.

Potrivit acestor estimări, peste un milion de utilizatori discută cu asistentul IA generativ despre gânduri legate de sinucidere.

Compania californiană de inteligenţă artificială estimează că aproximativ 0,15% dintre utilizatorii ChatGPT au ”conversaţii care includ indicatori expliciţi de planificare sau intenţie suicidară potenţială”, potrivit unui articol publicat pe blogul companiei.

OpenAI revendicând 800 de milioane de utilizatori săptămânali, aceasta corespunde aproximativ 1,2 milioane de persoane. Compania estimează, de asemenea, că aproximativ 0,07% dintre utilizatorii săptămânali activi ai ChatGPT prezintă semne de potenţiale urgenţe de sănătate mintală legate de episoade psihotice sau maniacale, adică puţin sub 600.000 de persoane.

OpenAI atacat în instanţă

Această problemă se află în centrul atenţiei de la moartea unui adolescent californian, Adam Raine. Părinţii acestuia au atacat recent OpenAI în instanţă, afirmând că ChatGPT i-a oferit sfaturi specifice despre cum să se sinucidă.

OpenAI a întărit de atunci controlul parental şi a pus în aplicare alte măsuri de siguranţă, în special accesul îmbunătăţit la asistenţa telefonică de urgenţă, redirecţionarea automată a conversaţiilor sensibile către modele mai sigure şi mementouri binevoitoare care invită utilizatorii să ia pauze în timpul sesiunilor prelungite.

OpenAI a indicat că şi-a actualizat modelul pentru a recunoaşte şi a răspunde mai bine utilizatorilor care se confruntă cu o urgenţă de sănătate mintală. Compania afirmă că lucrează cu peste 170 de profesionişti din domeniul sănătăţii mintale pentru a reduce semnificativ răspunsurile problematice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ChatGPT #OpenAI

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.