Peste zece polițiști și carabinieri, angajați ai Ministerului Afacerilor Interne, au fost agresați duminică, 15 iunie curent, în centrul capitalei, după altercațiile violente între manifestanți și forțele de ordine. „Astfel de comportamente nu pot fi tolerate într-un stat de drept și vor fi sancționate conform legii”, precizează serviciul de presă al MAI.

„În fapt, mai multe grupuri de enoriași, mobilizați în mod organizat, au venit cu intenția de a împiedica desfășurarea unei alte manifestații publice, dar și cu intenția directă de a se confrunta cu forțele de ordine care aveau misiunea de a asigura protecția tuturor participanților și menținerea ordinii publice la toate evenimentele publice”, se arată în comunicat.

Reprezentanții instituției susțin că dețin informații precum că a fost o „mobilizare dirijată și cu influențe externe menite să alimenteze tensiuni sociale și să slăbească încrederea în instituțiile statului”.

„Astfel de tactici, promovate inclusiv prin canale de propagandă, urmăresc să divizeze societatea și să destabilizeze ordinea publică.

Totodată, MAI atrage atenția asupra faptului că au fost folosiți în mod cinic copii și persoane vulnerabile în zonele de tensiune, pentru a provoca reacții și a genera instabilitate. De asemenea, constatăm cu îngrijorare implicarea unor slujitori ai bisericii în acțiuni de instigare la confruntare, ceea ce afectează grav imaginea bisericii ortodoxe și valorile pe care se întemeiază comunitatea religioasă”, se mai menționează în comunicatul MAI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, duminică, 15 iunie 2025, centrul Chișinăului a fost scena unor evenimente tensionate, după ce două marșuri cu mesaje opuse – Marșul Familiei și Marșul Moldova Pride – au loc aproape simultan, atrăgând zeci de participanți și intervenția forțelor de ordine.

În apropierea intersecției străzilor Bănulescu-Bodoni și Șciusev, mai mulți enoriași din marșul ortodox au încercat să forțeze cordonul poliției care separa cele două grupuri. În acel moment, s-au produs altercații violente între manifestanți și forțele de ordine.

Potrivit martorilor, câțiva preoți au fost implicați direct în busculade, încercând să mobilizeze enoriașii pentru a avansa spre zona în care avea loc marșul Pride. Imaginile difuzate pe rețelele sociale arată îmbrânceli, strigăte și rețineri făcute de jandarmi.

Tensiuni la Marșul Familiei vs. Pride din centrul capitalei: bătăi între preoți și poliție; copil prins în altercații

#Chisinau #imbranceli #mars

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, scrie Bani.md.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.