Vânzările de pompe de căldură rezidențiale au crescut în Europa în primele șase luni ale anului, pe măsură ce războiul din Iran a dus la creșterea vertiginoasă a prețurilor petrolului și gazelor, iar unele țări au redus taxele pe electricitate.

Proprietarii de case au achiziționat 1,16 milioane de pompe de căldură în 12 țări europene, față de 1,05 milioane în prima jumătate a anului 2025, potrivit Asociației Europene a Pompelor de Căldură (EHPA), potrivit The Guardian, transmite Mediafax.

Închiderea de facto de către Iran a strâmtorii Ormuz, o importantă trecere maritimă, a perturbat grav fluxul de transporturi de petrol și gaze și a dus prețul țițeiului la 126 de dolari pe baril la sfârșitul lunii aprilie.

La scurt timp după atacurile americano-israeliene asupra Iranului din 28 februarie, care au declanșat războiul, Comisia Europeană a publicat planuri de încurajare a guvernelor UE să reducă taxele pe electricitate și să accelereze trecerea de la combustibilii fosili (petrol și gaze) la surse regenerabile de energie.

Creșterea prețurilor la energie și modificările taxelor la electricitate au alimentat creșterea vânzărilor de pompe de căldură de până acum în acest an, a declarat EHPA, care a susținut mult timp că popularitatea sistemelor de încălzire depinde în mare măsură de prețul energiei electrice.

Pompele pot fi utilizate pentru încălzirea și răcirea unei locuințe

În loc să genereze căldură din arderea combustibilului, pompele transferă energia termică dintr-un loc în altul și pot fi utilizate pentru încălzirea și răcirea unei locuințe.

În planul său de acțiune pentru electrificare, Comisia a declarat că taxa pe electricitate nu ar trebui să fie mai mare decât cea pe gaze. Bruxelles-ul speră să modifice taxele de rețea pe care consumatorii le plătesc la facturile de utilități pentru a recompensa opțiunile flexibile, cum ar fi pompele de căldură.

Vânzările de pompe de căldură au crescut în țările europene unde taxele pe electricitate au fost reduse, a precizat EHPA. În Germania, o schemă de subvenționare a dus la instalarea pompelor de căldură ca tehnologie de încălzire numărul 1.

Cele 12 țări incluse în date sunt Austria, Belgia, Elveția, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Olanda, Norvegia, Portugalia și Suedia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza petrol #Europa #pompe de căldură

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.