Pfizer a fost de acord să-și prelungească contractul cu Uniunea Europeană privind vaccinul împotriva COVID-19 din 2023 până în 2026, a informat Financial Times, citând persoane familiare cu subiectul.

Producătorul de medicamente s-a oferit să reducă numărul de doze furnizate cu 40% și să amâne livrarea vaccinurilor, a adăugat raportul. Conform termenilor revizuiți, Pfizer cere plata pentru dozele comandate care nu vor fi niciodată fabricate, se arată în raportul FT.

„Lucrând împreună, am obținut o reducere semnificativă a dozelor, o prelungire a contractului nostru în timp cu mult peste 2023 și securitatea aprovizionării în cazul în care sunt necesare mai multe doze. Dacă vrem să modificăm livrările de vaccinuri, avem nevoie de un acord”, a declarat comisarul Uniunii Europene pentru sănătate, Stella Kyriakides, într-un comunicat.

Noile condiții au fost prezentate miniștrilor sănătății din statele membre într-o ședință privată, potrivit raportului. Ei au întâmpinat rezistență din partea a patru state membre, inclusiv din partea Poloniei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Assen Medjidiev, ministrul interimar al Sănătății al Bulgariei, a declarat că țara sa, împreună cu Polonia, Ungaria și Lituania, s-au opus acordului propus privind surplusul de vaccinuri. Medjidiev a adăugat că el crede că, de asemenea, alți membri ai UE nu vor sprijini acordul propus în forma sa actuală.

„Amendamentul propus de Pfizer la acord este în mod clar inacceptabil pentru noi, având în vedere situația critică a ofertei excesive de vaccin în Bulgaria și povara financiară nejustificată pentru produsele destinate distrugerii. Solicităm Comisiei să revină la masa negocierilor, ținând cont pe deplin de mandatul dat. Până la găsirea unei soluții, toate livrările trebuie oprite”, a spus Medjidiev.

Reuters scria în ianuarie despre discuțiile dintre Bruxelles și Pfizer și partenerul german BioNTech, pe fondul surplusului la nivel global de vaccinuri COVID-19, Europa având o aprovizionare în exces deosebit de mare. Discuțiile au inclus posibilitatea ca Pfizer să reducă până la 500 de milioane de doze de vaccin COVID-19 pe care UE s-a angajat să le cumpere în acest an la un preț mai mare.

#Covid #Europa #Pfizer #UE

Aproape jumătate dintre copiii din satele Moldovei trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică (BNS). Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale, scrie BANI.MD. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii – 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.

#BNS #copii #date #Moldova #saracie