Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Pfizer pentru toți moldovenii la Chișinău! Serul anti-COVID va fi disponibil doar două zile

22 Mai 2021, 10:20
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
22 Mai 2021, 10:20 // Actualitate //  Realitatea.md

La o zi de la demaratea maratonului național de imunizare anti-COVID, responsabilii anunță că doritorii vor putea beneficia și de vaccinul Pfizer, nu doar de AstraZeneca și Sinopharm.

Antidotul poate fi administrat, sâmbătă, 22 mai, începând cu ora 8:00 la Punctul de vaccinare anti-COVID-19 deschis în incinta Complexului Sociocultural Universitar (str. Nicolae Testemițanu, 25), unde sunt 6 fluxuri de imunizare.

Specialiștii îndeamnă ccetățenii Republicii Moldova să vină la Maratonul de imunizare „De la student la student”, organizat de Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” pentru a putea scăpa de pandemie și de virusul ucigaș.

Între timp, autoritățile anunță că, în primele 4 ore de la lansarea Maratonului, au fost vaccinate 530 de persoane, dintre care 416 cu AstraZeneca și 116 cu Sinopharm. Primii care s-au imunizat au fost studenții USMF  „Nicolae Testemițanu”, ai Universității Tehnice a Moldovei și ai Universității de Stat din Moldova.

Vaccinarea se realizează fără programare, în regim non-stop – 24/24, în baza buletinului de identitate.

„Prin această acțiune de amploare, ne propunem să vaccinăm cât mai mulți tineri și cadre didactice, pentru a putea relua procesul de învățământ cu prezența fizică a beneficiarilor, în anul de studiu 2021-2022”, a declarat rectorul Emil Ceban.

Amintim că în campusul universitar din regiunea Mălina Mică a capitalei au fost deschise două puncte de imunizare: patru fluxuri – în incinta Blocului didactic nr. 1 „Leonid Cobâleanschi” (str. Nicolae Testemițanu, 27), unde, începând cu ziua de sâmbătă, se va efectua imunizarea cu vaccinul Sinopharm și AstraZeneca, și șase – în  Complexul Sociocultural Universitar – cu Pfizer.

Maratonul se va încheia duminică, ora 21:00.

USMF „Nicolae Testemițanu” va asigura și rapelul (a doua doză): în perioada 11-13 iunie – cu vaccinurile Sinopharm și Phizer, și în perioada 16-18 iulie – cu AstraZeneca.

În procesul de vaccinare sunt antrenați medici de familie și asistenți medicali de la Clinica Universitară de Asistență Medicală Primară a USMF „Nicolae Testemițanu”, membri ai comunității universitare – cadre științifico-didactice de la catedrele clinice,  medici-rezidenți, studenți și personal administrativ.

„Acțiunea a fost organizată cu scopul de a vaccina preponderent studenții și toate categoriile de beneficiari de studii, cadrele didactice, iar odată cu lansarea celei de-a treia etape de imunizare, acces la vaccinuri au toți cetățenii țării”, anunță USMF.

Maratonul universitar de imunizare „De la student la student” este organizat în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Asociația Studenților și Rezidenților în Medicină din Moldova cu suportul Consiliului Rectorilor din Moldova.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.