Grupul farmaceutic american Pfizer a estimat miercuri vânzări pentru 2024 care ar putea fi cu până la 5 miliarde de dolari sub aşteptările de pe Wall Street, o mişcare despre care directorii au spus că oferă o imagine mai realistă asupra afacerii sale legate de COVID-19 decât a avut-o anul acesta, informaţie care a dus la scăderea preţului acţiunilor sale la un minim al ultimilor 10 ani, transmite Reuters.

Veniturile din vaccinul şi tratamentul pentru COVID-19 ale Pfizer, care au atins un vârf de 57 de miliarde de dolari în 2022, sunt acum aşteptate să fie de 8 miliarde de dolari în 2024, o nouă scădere faţă de previziunile analiştilor de 13 miliarde de dolari şi estimarea Pfizer de 12,5 miliarde de dolari pentru acest an.

”Vrem să fim conservatori. Vrem să fim de încredere, astfel încât să nu creăm incertitudine (din nou), ceea ce a fost cazul, din păcate, anul acesta”, a spus directorul executiv al Pfizer, Albert Bourla, într-o conferinţă telefonică cu investitorii.

Pfizer a folosit o parte din profitul său din COVID pentru a achiziţiona companii, inclusiv o preluare de 43 de miliarde de dolari a producătorului de medicamente pentru cancer Seagen, pe care se aşteaptă să o încheie săptămâna aceasta, şi a lansat un nou vaccin RSV bazat pe tehnologia ARNm care stă la baza vaccinului său împotriva COVID.

Dar recenta lansare a RSV a fost dezamăgitoare, fiind sub vânzările unui vaccin rival, iar acţiunile au scăzut cu 44% în acest an.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În plus, vaccinarea împotriva COVID-19 în SUA a scăzut puternic, doar aproximativ 17% din populaţia eligibilă primind cele mai recente rapeluri actualizate, în parte din cauza scăderii îngrijorării cu privire la virus, precum şi a oboselii cauzate de vaccin. Producătorul de medicamente din New York a estimat, de asemenea, profitul ajustat pentru 2024 în intervalul de 2,05 dolari până la 2,25 dolari pe acţiune, mai mic decât aşteptările analistilor de 3,16 de dolari.

Acţiunile Pfizer au scăzut cu încă 7,3% miercuri, ştergând o capitalizare de piaţă de peste 12 miliarde de dolari.

Acţiunile rivalului Moderna în domeniul vaccinului pentru COVID au scăzut cu aproape 5%, în timp ce titlurile partenerului german de vaccinuri al Pfizer, BioNTech, au scăzut cu 5,5%.

#Covid #rapeluri #vaccin

Republica Moldova instalează cel de-al doilea radar destinat detectării dronelor care zboară la altitudini mici și medii. Declarația a fost făcut de președintele Comisiei parlamentare pentru securitate, deputatul PAS, Lilian Carp, la emisiunea „Cutia Neagră PLUS” de la TV8. Potrivit deputatului, sistemele de monitorizare existente nu pot detecta toate aparatele care pătrund în spațiul aerian al Republicii Moldova. Noul radar ar urma să îmbunătățească supravegherea la altitudini mici și medii, unde dronele pot fi mai dificil de detectat.

„Al doilea radar urmează a fi instalat, el este în proces de instalare, el monitorizează la înălțimii mici și medii, asta pentru ca să răspundem propagandiștilor care încearcă să spună pentru ce Republica Moldova a cheltuit bani pentru radar. Bun, acum în condițiile în care țările membre NATO, România, Polonia, țările Baltice au survolările neautorizat și nu întotdeauna, chiar cu radare super performante, nu întotdeauna monitorizează sau detectează aceste drone, pentru că acele radare care sunt, sau și primele care sunt pentru înălțimii mari și pentru aparate de zbor mai mari, și necesită deja o altă tehnică de monitorizare a spațiului aerian cu radare mai mici, amplasate pe suprafață sau pe distanță de hotare mai mică”, spune Carp.

Lilian Carp susține că pentru combaterea dronelor este nevoie nu doar de radare, ci și de sisteme mobile de apărare antiaeriană, care să poată fi deplasate în funcție de locul în care este identificată o țintă.

Republica Moldova dispune deja de capacități limitate pentru neutralizarea unor drone, însă acestea nu au fost folosite până acum. Lilian Carp spune că au existat situații în care dronele au fost monitorizate de Armata Națională și ar fi existat posibilitatea intervenției, însă decizia de a le doborî nu a fost luată din cauza riscului ca aparatele să cadă în zone populate și să provoace victime sau pagube. Potrivit lui, în următorii doi-trei ani Republica Moldova ar putea avea mai multe elemente de apărare, însă până atunci vulnerabilitățile vor persista.

Potrivit Ministerului Apărării, în perioada 2022–2026 au fost documentate, în total, 81 de încălcări ale spațiului aerian, fiind implicate rachete și drone de producție rusească și iraniană, inclusiv drone-momeală.