Philip Morris Moldova a publicat primele rezultate ale programului de colectare a rezervelor de tutun utilizate, lansat în parteneriat cu cu ABS Recycling. Prin implementarea programului, compania și-a propus să reducă impactul negativ al produselor sale asupra mediului, iar consumatorii au răspuns în mod activ la inițiativă. Astfel, până acum au fost returnate 50.000 de rezerve de tutun, care vor fi ulterior reciclate.

Potrivit reprezentanților Philip Morris Moldova, inițiativa a avut un impact semnificativ încă de la lansare, utilizatorii dispozitivelor fără fum fiind foarte receptivi.

„De la începutul campaniei și până în prezent, peste 5.000 de pungi de colectare au fost distribuite în punctele oficiale de vânzare. Până la finalul lunii septembrie, s-au colectat peste 40.000 de consumabile. În plus, sute de utilizator adulții returnează regulat rezervele de tutun. Ne bucurăm de aceste rezultate și de faptul că utilizatorii au susțin inițiativa companiei”, a declarat Tatiana Prunean, manager Departamentul Produse fără fum la Philip Morris Moldova.

Cum funcționează procesul de colectare?

Primul pas este să primești o pungă de colectare specială, ermetică, disponibilă în magazinele specializate ale Philip Morris Moldova. Aceste pungi sunt concepute pentru a păstra în siguranță rezervele de tutun utilizate, prevenind răspândirea mirosurilor neplăcute.

De fiecare dată când folosești o rezervă de tutun, nu o arunci la întâmplare. În schimb, o pui în punga ta de colectare, care poate aduna până la 60 de consumabile. De altfel, mulți utilizatori remarcă utilitatea pungilor în special în mașina personală.

Când punga se umple, o returnezi la orice magazin specializat al companiei Philip Morris Moldova. Acolo, vei primi o pungă nouă pentru a continua ciclul de reciclare.

Ce se întâmplă cu pungile nefolosite?
Dacă o pungă de colectare nu mai este necesară, aceasta nu trebuie aruncată. Poate fi returnată magazinelor sau oferită unui alt utilizator care dorește să participe la program.

Gestionarea deșeurilor post-consum, o prioritate pentru PMI
Pe termen lung, Philip Morris International își propune să reducă deșeurile post-consum și să exploreze alternative reciclabile și biodegradabile pentru materialele folosite în consumabilele fără fum. În această perioadă, compania se concentrează pe extinderea programelor de reciclare a produselor.

„Pentru fiecare lansare de produs, se evaluează necesitatea unui program de returnare, luându-se în considerare impactul ecologic, nevoile consumatorilor și fezabilitatea pieței. Sustenabilitatea este văzută ca o oportunitate pentru inovație și creștere. Comportamentele consumatorilor în legătură cu produsele fără fum sunt diferite de cele asociate țigărilor. Aceste consumabile nu necesită ardere și nu produc reziduuri mirositoare, iar consumatorii tind să le păstreze până la eliminarea corectă”, spune Tatiana Prunean.

Totodată, pentru a reduce problema deșeurilor, Philip Morris International colectează dispozitivele de încălzire a tutunului care nu mai sunt funcționale. În 2018, Philip Morris Moldova s-a alăturat programului global de colectare a dispozitivelor electronice uzate, fiind transmise spre reciclare 5 tone de dispozitive.

#ABS Recycling #parteneriat #Philip Morris

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.