Philip Morris Moldova a publicat primele rezultate ale programului de colectare a rezervelor de tutun utilizate, lansat în parteneriat cu cu ABS Recycling. Prin implementarea programului, compania și-a propus să reducă impactul negativ al produselor sale asupra mediului, iar consumatorii au răspuns în mod activ la inițiativă. Astfel, până acum au fost returnate 50.000 de rezerve de tutun, care vor fi ulterior reciclate.

Potrivit reprezentanților Philip Morris Moldova, inițiativa a avut un impact semnificativ încă de la lansare, utilizatorii dispozitivelor fără fum fiind foarte receptivi.

„De la începutul campaniei și până în prezent, peste 5.000 de pungi de colectare au fost distribuite în punctele oficiale de vânzare. Până la finalul lunii septembrie, s-au colectat peste 40.000 de consumabile. În plus, sute de utilizator adulții returnează regulat rezervele de tutun. Ne bucurăm de aceste rezultate și de faptul că utilizatorii au susțin inițiativa companiei”, a declarat Tatiana Prunean, manager Departamentul Produse fără fum la Philip Morris Moldova.

Cum funcționează procesul de colectare?

Primul pas este să primești o pungă de colectare specială, ermetică, disponibilă în magazinele specializate ale Philip Morris Moldova. Aceste pungi sunt concepute pentru a păstra în siguranță rezervele de tutun utilizate, prevenind răspândirea mirosurilor neplăcute.

De fiecare dată când folosești o rezervă de tutun, nu o arunci la întâmplare. În schimb, o pui în punga ta de colectare, care poate aduna până la 60 de consumabile. De altfel, mulți utilizatori remarcă utilitatea pungilor în special în mașina personală.

Când punga se umple, o returnezi la orice magazin specializat al companiei Philip Morris Moldova. Acolo, vei primi o pungă nouă pentru a continua ciclul de reciclare.

Ce se întâmplă cu pungile nefolosite?
Dacă o pungă de colectare nu mai este necesară, aceasta nu trebuie aruncată. Poate fi returnată magazinelor sau oferită unui alt utilizator care dorește să participe la program.

Gestionarea deșeurilor post-consum, o prioritate pentru PMI
Pe termen lung, Philip Morris International își propune să reducă deșeurile post-consum și să exploreze alternative reciclabile și biodegradabile pentru materialele folosite în consumabilele fără fum. În această perioadă, compania se concentrează pe extinderea programelor de reciclare a produselor.

„Pentru fiecare lansare de produs, se evaluează necesitatea unui program de returnare, luându-se în considerare impactul ecologic, nevoile consumatorilor și fezabilitatea pieței. Sustenabilitatea este văzută ca o oportunitate pentru inovație și creștere. Comportamentele consumatorilor în legătură cu produsele fără fum sunt diferite de cele asociate țigărilor. Aceste consumabile nu necesită ardere și nu produc reziduuri mirositoare, iar consumatorii tind să le păstreze până la eliminarea corectă”, spune Tatiana Prunean.

Totodată, pentru a reduce problema deșeurilor, Philip Morris International colectează dispozitivele de încălzire a tutunului care nu mai sunt funcționale. În 2018, Philip Morris Moldova s-a alăturat programului global de colectare a dispozitivelor electronice uzate, fiind transmise spre reciclare 5 tone de dispozitive.

#ABS Recycling #parteneriat #Philip Morris

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.

Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, transmite Mediafax.

Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.

43.80% Foto – 2227 MW

19.13% Hidrocarburi – 973 MW

13.49% Cărbune – 686 MW

13.31% Eolian – 677 MW

8.44% Hidro – 429 MW

1.04% Biomasa – 53 MW

0.79% Instalații de stocare – 40 MW

0.00% Nuclear – 0 MW

Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Ce s-a întâlmplat în 2003

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.

În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.

În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.

Principalele repere ale acelui episod au fost:

la 23 august 2003, Unitatea 1 a fost oprită preventiv, deoarece nivelul Dunării la Cernavodă nu mai permitea captarea normală a apei de răcire;
la 24 august 2003, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, una dintre cele mai mici valori înregistrate istoric;
la stația hidrometrică Cernavodă, nivelul a ajuns la −187 cm, iar debitul local era de aproximativ 200 m³/s, ceea ce a făcut imposibilă captarea apei prin sistemul normal al centralei;
reactorul a fost repornit la 16 septembrie 2003, după revenirea nivelului apei.

În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.