Piața imobiliară din Republica Moldova în acest an a intrat în pauză. Se înregistrează o stagnare a prețurilor, scăderi ale volumului de vânzări și de lucrări. Proiectele noi imobiliare au scăzut foarte tare. Și anul viitor piața imobiliară riscă să fie într-o situație la fel de proastă. Declarații în acest sens a făcut Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 2 septembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Privesc.eu.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în domeniul imobiliar s-au conturat șapte tendințe clare:

Se înregistrează o reducere puternică a locuințelor date în exploatare, inclusiv în municipiul Chișinău. Ultima dată un număr atât de mic de locuințe, care au fost date în exploatare, a fost în 2014. Una dintre cauze ar fi faptul că mai riguros sunt verificate locuințele;
S-a redus, față de anul trecut, cu cel puțin 35%, volumul lucrărilor construcțiilor rezidențiale;
Proiectele imobiliare noi, deși nu există cifre concrete, dar din discuția cu cele mai mari companii imobiliare, reiese că este de cel puțin 50% căderea. Astfel, ecoul adevăratei crize ar urma să fie în 2023 când piața imobiliară nu va oferi apartamente noi;
Pupă o creștere bruscă a prețurilor, acum se înregistrează o stagnare. După zece ani de cădere, în 2021 și 2022 au crescut prea brusc, iar acum s-au blocat, pentru jumătate de an;
Procurarea de apartamente noi s-a redus de cel puțin trei ori în acest an, dar și
Tranzacțiile imobiliare semnificativ;
Scumpirea banilor a descurajat puternic piața ipotecară.

În prezent numărul persoanelor care i-au credite ipotecare și procură apartamente a scăzut enorm, iar cei care i-au credite și procură apartamente noi a scăzut și mai tare. Multe credite ipotecare care se i-au se i-au pentru locuințe de mâna a doua.

În acest an, din cauza războiului, a incertitudinii pe fundalul crizei, este o scădere de cel puțin 35%, iar companiile de construcție spun că această cădere va fi cu mult mai mare, chiar de 50%.

„Anul trecut s-a ajuns, în valoare anuală, la 8,6 miliarde de lei volumul lucrărilor de construcție. În acest an, la sfârșitul trimestrului II – 7,4 miliarde de lei. Acest lucru arată că piața este într-o stagnare”, a remarcat expertul.

Potrivit analistului economic, în prima jumătate a anului curent s-a înregistrat cel mai mic număr de locuințe dat în exploatare, din 2014 și până acum, fenomen care arată că piața imobiliară a luat o pauză din cauza crizei, plus exigențele privind darea în exploatare a locuințelor. Totodată, dacă anul trecut creditele ipotecare creșteau lunar cu aproape 300 de milioane de lei, în primele șapte luni ale anului curent rata de îndatorare a populației este de două ori mai mică. Între anii 2010-2017 portofoliul de credite pentru ramura construcției era la nivel de până la 10%. În prezent s-a ajuns la 23%.

Veaceslav Ioniță a mai declarat că în 2008 prețul unui metru pătrat de apartament, în mediu, era de 867 de euro. Acum, este, în mediu, de 758 de euro. Al apartamentelor noi este de circa 900 de euro, iar al celor de mâna a doua – 690 de euro.

„Moldovenii cumpără circa 20% apartamente noi, restul, la mâna a doua. Dacă în 2006 trebuia să lucreze 43 de ani ca să cumpere un apartament, în 2020 s-a ajuns la 9,9 ani, iar în prezent este de 10,4 ani. Avem o ușoară îngreunare și este legat de faptul că prețul apartamentelor a crescut mai repede în ultimii doi ani decât veniturile”, a explicat expertul.

Economistul a mai opinat că în 2008 unei familii îi erau necesare trei salarii în fiecare lună ca să plătească ipoteca. În 2020 și 2021 – doar un salariu al familiei. Acum povara a crescut și este necesar de luat circa 20% din celălalt salariu al familiei.

În opinia expertului, chiar dacă acum apartamentele s-au scumpit, totuși nu au ajuns încă la nivelul anului 2008. Între timp, salariile moldovenilor s-au ridicat considerabil, iar în prezent accesibilitatea unui apartament este de 4-5 ori mai mare decât a fost acum 15 ani. Datorită dobânzilor mici moldovenii s-au împrumutat și au procurat apartamente prin ipotecă. Însă, în acest an creșterea dobânzilor, incertitudinea ce se întâmplă pe piață, plus creșterea prea bruscă a prețurilor din anul trecut, a speriat oamenii și a afectat puțin piața.

„Ramura construcției din păcate în acest an trece printr-o criză destul de profundă. Volumul de lucrări scade dramatic. Anul viitor riscăm să avem o situație și mai grea deoarece lucrări noi în acest an practic nu se fac”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#imobile #imobiliare #Veaceaslav Ionita

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.