Municipiul Chișinău și întreaga piață imobiliară din Republica Moldova se confruntă cu un blocaj fără precedent, iar volumul locuințelor date în exploatare a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele șapte decenii. Declarațiile au fost făcute vineri, 12 iunie, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”.

Potrivit expertului, după un vârf de 899 de mii de metri pătrați de locuințe date în exploatare în anul 2021, piața a intrat într-un proces accentuat de declin. În 2025 au fost dați în exploatare doar 333 de mii de metri pătrați, iar în primele trei luni ale anului 2026 doar 17 mii de metri pătrați. Calculat în valoare anuală, primul trimestru al anului curent indică un nivel de doar 237 de mii de metri pătrați, cel mai redus din istoria Republicii Moldova.

„Niciodată în ultimii 70 de ani nu s-a dat în exploatare atât de puțin. Avem un blocaj pe piața imobiliară, iar situația este deosebit de gravă în municipiul Chișinău, care concentrează aproximativ 70% din toate locuințele construite în țară”, a subliniat Veaceslav Ioniță.

Expertul a remarcat că dificultățile sunt generate de reducerea numărului de autorizații de construcție, de încetinirea activității în sector și de problemele întâmpinate de companii în procesul de dare în exploatare a locuințelor. În municipiul Chișinău, unde în anul 2025 au fost date în exploatare 203 mii de metri pătrați, în primul trimestru al anului 2026 au fost înregistrați doar 5 mii de metri pătrați. În termeni anualizați, capitala a ajuns la un minim istoric de 117 mii de metri pătrați.

„Pe piață există tranzacții de vânzare-cumpărare, însă problema majoră este numărul mic de locuințe noi date în exploatare. Procesul de autorizare, construcție și dare în exploatare s-a complicat semnificativ, iar efectele se văd în scăderea dramatică a volumelor construite”, a explicat expertul.

Datele prezentate arată că, raportat la populație, în Republica Moldova se dau în exploatare tot mai puține locuințe. Dacă acum 70 de ani se dădeau în exploatare în medie aproximativ 40 de metri pătrați la 100 de locuitori, în 2025 indicatorul a coborât la 10 metri pătrați, iar în primul trimestru al anului 2026 la doar 7 metri pătrați, cel mai redus nivel înregistrat vreodată.

În ceea ce privește apartamentele, Veaceslav Ioniță a evidențiat că piața din Chișinău s-a prăbușit în ultimii trei ani. Dacă în anii 1980 se dădeau anual în exploatare circa 8.000 de apartamente, iar în 2021 aproximativ 6.700, în primul trimestru al anului 2026 numărul anualizat a coborât la circa 1.000 de apartamente. În ultimii trei ani au fost date în exploatare aproximativ 4.500 de apartamente, mai puține decât într-un singur an, 2023, când au fost finalizate circa 4.900 de apartamente.

Expertul a mai remarcat și o schimbare neobișnuită în distribuția geografică a construcțiilor. Deși în ultimii 15 ani Chișinăul a concentrat circa 85% din valoarea totală a construcțiilor rezidențiale și 70% din suprafața construită, în prezent suprafața locuințelor date în exploatare în afara capitalei a devenit mai mare decât cea din municipiu, o situație rar întâlnită până acum.

Analiza ultimilor cinci ani arată că municipiul Chișinău rămâne lider la construcția de locuințe, cu 63,2% din totalul suprafeței construite la nivel național, fiind urmat de raioanele Orhei, Ialoveni, Strășeni, Criuleni și Cahul. Totodată, raportat la numărul de locuitori, Chișinăul înregistrează cea mai mare suprafață construită – 48,1 metri pătrați la 100 de locuitori, peste media națională de 23 de metri pătrați.

Veaceslav Ioniță a atras atenția și asupra nivelului redus al investițiilor în construcțiile rezidențiale comparativ cu alte state europene. În anul 2025, construcțiile rezidențiale reprezentau doar 1,4% din PIB-ul Republicii Moldova, față de 3% în România și 5% media din Uniunea Europeană.

„Republica Moldova investește de două ori mai puțin decât România și de peste trei ori mai puțin decât media Uniunii Europene în construcții rezidențiale. Acest lucru arată că sectorul se află într-o situație dificilă și că sunt necesare măsuri urgente pentru deblocarea pieței imobiliare”, a concluzionat expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, fără intervenții care să faciliteze procesul de autorizare și dare în exploatare a locuințelor, tendința de scădere a construcțiilor rezidențiale va continua și în perioada următoare, amplificând deficitul de locuințe noi și dificultățile cu care se confruntă sectorul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #dare în exploatare #locuințe #locuințe noi #scădere #Veaceslav Ionita

Iranul va considera „orice ţară participantă la instituirea restricţiilor economice” împotriva sa „drept inamică”, a declarat sâmbătă secretarul Consiliului suprem al securităţii naţionale iraniene, Mohsen Rezaei, scrie antena3.ro.

„Declarăm tuturor ţărilor din jurul nostru şi tuturor ţărilor lumii: nu vă alăturaţi războiului economic dus de SUA”, a avertizat la televiziunea de stat iraniană după ce Washingtonul a anunţat o întărire a sancţiunilor economice destinate să accentueze presiunea asupra Teheranului.

Dacă ţările respective refuză „să se distanţeze” de SUA, Iranul „le va afecta interesele”, a adăugat el.

„Noi nu am atacat încă niciun interes economic american” şi „până în prezent nu am ţintit decât baze militare, dar dacă vor să ne impună sancţiuni economice, SUA deţin întreprinderi petroliere şi economice în jurul Iranului şi în alte părţi, iar noi le vom lovi”, a continuat Rezaei.

Dacă Donald Trump „întreprinde o acţiune împotriva noastră, confruntarea dintre noi va fi ca un seism”, a mai ameninţat el.

Ministerul iranian de Externe acuzase SUA joi de „terorism economic”, după ce secretarul Trezoreriei american, Scott Bessent, jurase că Washingtonul va face „să se prăbuşească regimul” iranian cu noile sancţiuni.

Bessent urmează să ţină luni o conferinţă de presă unde ar urma să precizeze modul în care SUA intenţionează să-şi sporească presiunea, la aproape şase luni de la începerea războiului declanşat printr-un atac israeliano-american împotriva Iranului.

Washingtonul a cerut altor guverne, în special Beijingului, să participe la eforturile vizând izolarea economiei iraniene.

Dar China, partener economic strategic al Iranului, a criticat această iniţiativă, apreciind că „sancţiunile şi presiunea” americane nu ar permite rezolvarea conflictului în Orientul Mijlociu.

Printre marii parteneri comerciali ai Iranului figurează şi Emiratele Arabe Unite, care au anunţat marţi suspendarea până la noi ordine a „tuturor schimburilor comerciale şi a tranzacţiilor financiare” cu această ţară.