Curs valutar
  • EUR
    19.9459
    0.0461%
  • USD
    17.1851
    -0.217%
  • RUB
    0.2023
    -0.1483%
  • RON
    3.8018
    -0.0053%
  • UAH
    0.3844
    -0.026%

Toate știrile

20 august 2026

Piața imobiliară în declin: numărul apartamentelor vândute, la minimul ultimilor 20 de ani

26 Apr. 2026, 17:49
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
26 Apr. 2026, 17:49 // Economie //  Realitatea.md

Numărul apartamentelor vândute în Republica Moldova a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, semnalând o criză profundă pe piața imobiliară. Constatarea aparține expertului în politici economice din cadrul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, transmite IPN.

Potrivit expertului, în primul trimestru al acestui an, ritmul tranzacțiilor indică circa 27 de mii de tranzacții anual, în scădere față de anii precedenți. În Chișinău, declinul este mai accentuat: de la aproximativ 24 de mii în 2024 și de la 14 mii în 2025, la doar 2 240 în primele trei luni ale anului curent.

Veaceslav Ioniță explică scăderea prin creșterea prețurilor din 2023 și majorarea costurilor de trai, care au redus cererea. În același timp, investitorii s-au retras, băncile au limitat finanțarea pentru construcții, iar dezvoltatorii sunt nevoiți să se autofinanțeze, ceea ce reduce proiectele noi.

Totodată, potrivit expertului, structura tranzacțiilor s-a modificat semnificativ. Dacă anterior majoritatea apartamentelor erau cumpărate cu bani cash, în prezent circa 70% dintre achiziții sunt realizate prin credite ipotecare, ceea ce indică o dependență tot mai mare de finanțarea bancară.

Economistul avertizează că, în lipsa investițiilor și a unei oferte limitate de locuințe noi, prețurile nu au premise reale de scădere. Potrivit lui, fără intervenții, piața imobiliară riscă să rămână blocată într-o stagnare prelungită.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Aug. 2026, 11:17
 // Categoria: Slider // Autor:  Vlada Ciorici
20 Aug. 2026, 11:17 // Slider //  Vlada Ciorici

Comisia Europeană a propus pe 17 iulie revizuirea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), una dintre principalele politici climatice ale Uniunii Europene. Revizuirea se conturează drept una dintre cele mai importante confruntări din politica climatică a UE, pentru că pune față în față ambițiile climatice, competitivitatea industriei și prețurile la energie, transmite presa română.

Ce este ETS

ETS este sistemul prin care industria grea plătește pentru poluarea produsă. Aceste industrii generează aproximativ 40% din emisiile UE. Pentru fiecare tonă de dioxid de carbon emisă, companiile trebuie să cumpere certificate — cu cât poluează mai mult, cu atât plătesc mai mult.

Unele industrii primesc certificate gratuite, ca să nu-și mute producția în țări cu reguli de mediu mai relaxate. Certificatele gratuite urmau să dispară complet până în 2039, dar Comisia propune acum ca ele să continue, condiționat, din cauza temerilor legate de competitivitate.

De ce se schimbă sistemul acum

ETS a fost introdus în 2005 și a redus cu 50% emisiile din sectoarele acoperite. UE și-a asumat însă ținte tot mai ambițioase — reducere de 55% până în 2030, neutralitate climatică până în 2050 și un nou obiectiv de reducere de 90% până în 2040 — motiv pentru care Comisia spune că sistemul trebuie adaptat.

Ce industrii sunt vizate

Oțel, fier, ciment, produse chimice, rafinării, hârtie, sticlă, ceramică și aluminiu. Aviația și transportul maritim sunt incluse parțial, iar din 2029 vor plăti și zborurile internaționale care sosesc din destinații situate la mai puțin de 5.000 km. Banii obținuți ar trebui direcționați spre tehnologii curate, pentru finanțarea tranziției verzi.

Ce e în joc

Sistemul a generat, de la înființare, venituri de 265,7 miliarde de euro pentru statele membre. Comisia vrea acum ca statele să aloce cel puțin 50% din acești bani strict pentru decarbonizare — o măsură care ar putea întâmpina rezistență, pentru că mulți au folosit până acum banii pentru bugetul general.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cine e pro și cine e contra

Industria chimică și alte sectoare grele acuză sistemul de prețuri mari la energie și închiderea unor fabrici, mai ales după renunțarea la gazele rusești. Italia a cerut eliminarea ETS, iar Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria și Polonia s-au opus costurilor ridicate.

De partea opusă, Portugalia, Spania, Danemarca și Finlanda susțin păstrarea sistemului, pentru că veniturile finanțează tranziția climatică. Chiar și unele companii care au investit deja în tehnologii curate preferă un ETS mai puternic, temându-se că eliminarea lui ar compromite investițiile făcute.

Ce urmează

Propunerea ajunge acum la Consiliul UE și Parlamentul European, care vor începe negocierile după vacanța de vară. Comisia se așteaptă ca reforma să devină unul dintre cele mai disputate dosare climatice ale UE.