Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Piața online-o nouă orientare a moldovenilor. În 2021 aceasta a ajuns la 24 mlrd de lei. Ce cumpără cel mai mult?

27 Iun. 2022, 12:39
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
27 Iun. 2022, 12:39 // Economie //  Realitatea.md

În 2021 piața online a ajuns la 24 de miliarde de lei. Cu o asemenea estimare a venit expertul în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” Veaceslav Ioniță, care a precizat că, comerțul online în Republica Moldova se dezvoltă foarte de rapid și aproape se dublează la fiecare doi ani.

Potrivit expertului, în Republica Moldova comerțul online înseamnă procurarea de bunuri și servicii din țară și de peste hotare și achitarea online a facturilor și impozitelor. Acest serviciu se dezvoltă în mare parte din contul achitării online a facturilor și impozitelor. Referitor la comerțul cu bunuri și servicii, cetățenii preferă să facă comanzi online, dar să achite în numerar la livrare, mai rar cu cardul bancar.

Referitor la tipurile de produse procurate online, pe primul loc este îmbrăcămintea și încălțămintea, urmate de parfumurile și produsele de îngrijire personală, cosmetică, produse alimentare, muzică, filme, jocuri și aplicații, medicamente și produse pentru sănătate, băuturi alcoolice, produse de tutun etc.

„La noi bunurile procurate online nu sunt de valoare mare. Un număr destul redus de persoane achită bunuri online de mai mult de 2000 de lei”, a remarcat Veaceslav Ioniță.

Economistul a mai afirmat că în 2021 piața online în Republica Moldova a ajuns la 23,9 de miliarde de lei, cea mai mare din toată istoria țării. În creștere cu 7 miliarde de lei față de 2020. În 2015 piața online era de aproape 6 miliarde de lei, în 2016 a ajuns la aproape 8 miliarde de lei, în 2017 – 10 miliarde de lei, 2018 – 12,7 miliarde de lei; 2019 – 15,5 miliarde de lei, iar în 2020 – 17,1 miliarde de lei.

Potrivit analistului economic, piața online din Republica Moldova este formată din: 10 miliarde de lei sau 42% din achitarea în numerar sau cu cardul bancar la livrarea produselor și serviciilor; din 5,4 miliarde de lei sau 22% din bunuri și servicii procurate de peste hotare; din 5,4 miliarde de lei sau 22% din achitarea facturilor și impozitelor online, din 2,1 miliarde de lei sau 9% din bunuri și servicii procurate în țară, și din1,1 miliarde de lei sau 5% din procurări de bunuri și servicii de către străini.

Din plățile oficiale pe care le fac moldovenii, circa 13 miliarde de lei anul trecut, 2,1 miliarde de lei au mers pentru procurarea de bunuri și servicii din țară, 5,4 miliarde de lei – pentru achitarea facturilor în Republica Moldova, iar 5,6 miliarde de lei – pentru bunuri și servicii de peste hotare. Procurări de bunuri și servicii din țară s-au făcut în sumă de 10 miliarde de lei în numerar sau cu cardul bancar la livrare, după ce comanda s-a făcut online, iar 3,2 miliarde de lei s-a plătit online. În 2021, oficial s-au făcut achitări online în sumă de 8,6 miliarde de lei, dintre care 7,5 miliarde de lei făcute de pe carduri bancare moldovenești, iar 1,1 miliarde de lei de pe cardurile străine.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.