Un proiect de măsură privind introducerea unei reglementări provizorii pe piața zahărului a stârnit îngrijorări în rândul experților și al mediului economic. Propunerea prevede suspendarea temporară, pentru o perioadă de 200 de zile, a exceptării de taxe vamale la importul de zahăr alb din Serbia pentru volumele care depășesc cota de 1.000 de tone. Pentru cantitățile suplimentare, ar urma să se aplice o taxă vamală de 75% din valoarea importului.

În prezent, Republica Moldova înregistrează deja cele mai ridicate prețuri la zahăr din regiune: 0,92 euro/kg, comparativ cu 0,75 euro/kg în România și 0,56 euro/kg în Ucraina. Adoptarea acestui proiect ar putea majora prețurile la nivelul de 20–22 lei/kg, amplificând povara asupra populației și diminuând competitivitatea industriei alimentare autohtone.

În acest context, Adrian Lipcan, expert în domeniu și administratorul companiei „Sugar Bridge” SRL, în urma unei analize, a constatat, că această măsură contravine atât legislației Republicii Moldova, cât și normelor Organizației Mondiale a Comerțului și Acordului CEFTA, la care țara noastră este parte. Iar o asemenea decizie s-ar baza pe informații incomplete și nevalidate, ceea ce creează riscul instituirii unui monopol pe piața internă.

„În ultimii ani, producătorii interni de zahăr nu au reușit să asigure consumul național și au fost nevoiți să importe cantități semnificative. Doar în 2024 și 2025 aceștia au introdus pe piața locală peste 30 de mii de tone de zahăr din Serbia și Uniunea Europeană. Restricționarea suplimentară a importurilor nu are fundament economic real și va conduce la creșterea prețurilor cu 3–4 lei/kg, afectând direct consumatorii casnici, procesatorii industriali și exportatorii locali”, a subliniat Adrian Lipcan.

Totodată, expertul atrage atenția asupra lipsei unui studiu de piață și a unei analize de impact, condiții esențiale pentru o decizie fundamentată economic și juridic. În lipsa acestor elemente, există riscul afectării credibilității Republicii Moldova în relațiile comerciale internaționale și a potențialului său de export.

Adrian Lipcan a mai explicat și faptul, că este esențial ca măsurile de reglementare a pieței să se bazeze pe date corecte, analize transparente și respectarea angajamentelor internaționale, pentru a asigura atât interesele consumatorilor, cât și competitivitatea economiei naționale. Iar implicarea experților în domeniu este extrem de binevenită într-o decizie a unui stat care urmează un drum european.

#piață #zahar

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.